România se pregătește pentru un împrumut record în 2026
Nevoile brute de finanțare ale României vor atinge în 2026 un nivel record, estimat între 275 și 285 de miliarde de lei, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. În ciuda presiunilor tot mai mari privind împrumuturile, autoritățile își propun să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare.
Potrivit lui Nanu, deficitul bugetar pentru anul viitor este estimat între 6% și 6,5% din PIB, o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și față de nivelul de peste 9% din 2024. Reducerea deficitului este esențială pentru România, care se confruntă cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană. Această ajustare vine după un an electoral caracterizat prin cheltuieli ridicate și sub presiunea Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală.
Refinanțarea datoriei crește abrupt
O provocare majoră pentru stat va fi suma mult mai mare care trebuie refinanțată în 2025: peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat această creștere prin emisiunile pe termen scurt lansate în prima parte a anului, în condiții dificile de piață. De aceea, statul a început, încă din 2024, să recurgă la operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor pentru a reduce presiunea din 2025.
Prefinanțare și schimbări în portofoliul de euroobligațiuni
Trezoreria a majorat deja ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul începutului de 2026. Autoritățile au realizat, de asemenea, o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, de la 4,25 miliarde estimate anterior. Aceste măsuri vor permite menținerea emisiunilor brute de anul viitor la un nivel apropiat de cel din 2024, în ciuda presiunilor de refinanțare.
Statul reduce emisiunile de euroobligațiuni
Pentru 2026, România intenționează să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la aproximativ 10 miliarde de euro, mult sub nivelul de aproximativ 16 miliarde de euro emis în 2025. Țara a devenit, în 2024, unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din piețele emergente, iar autoritățile încearcă acum să reducă dependența de piețele externe.
Planul se bazează pe utilizarea unor surse de finanțare „non-piață”, cum ar fi: aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR), accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE, 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială și BERD, și circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi, unele dintre ele fiind deja în discuții avansate. Aceste resurse vor reduce presiunea pe piețele financiare și vor contribui la diversificarea portofoliului de datorie.
Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi însă amânată, a avertizat Ștefan Nanu. Guvernul de coaliție a adoptat deja unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, însă mai multe măsuri așteaptă încă aprobatul. Întârzierea bugetului poate influența calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an.
