Provocările românilor în 2026, după deficitul bugetar surprinzător din 2024
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că românii vor fi nevoiți să facă sacrificii după ce guvernul a înregistrat un deficit bugetar extraordinar în 2024. Acest deficit, de 9,3% din PIB, s-a realizat într-un an fără probleme serioase, ceea ce este considerat alarmant. Rădulescu a subliniat că, începând cu perioada pandemiei, deficitul bugetar a crescut de la 9% din PIB în 2020 la 7% în 2023, iar promisiunile guvernului de a reduce deficitul la 5% s-au dovedit a fi nerealizabile.
„Trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați”, a explicat Rădulescu. El a adăugat că, în urma acestei situații, se impune o strângere a curelei, fără soluții alternative: „Nu există altă soluție. Altă soluție decât să scazi consumul o anumită perioadă de timp și, pe cât posibil, fără mișcări abrupte, nu există.”
Rădulescu a menționat că majorările de taxe și impozite din ultimele luni au contribuit la reducerea deficitului public, dar a avertizat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației. „O reducere cu 10% a cheltuielilor administrației publice promisă de Guvern va fi probabil inclusă în bugetul pentru acest an, dar nu înseamnă foarte mult”, a declarat el.
Oamenii cu venituri mici sunt cei mai afectați de aceste măsuri, resimțind cel mai puternic impactul scăderii nivelului de trai. Rădulescu a subliniat că aceștia se simt frustrați, deoarece povara adevărată a deficitului cade, în principal, pe umerii lor.
În plus, consilierul BNR a evidențiat lipsa de măsuri concrete în privința întreprinderilor de stat și a pensiilor magistraților, care sunt considerate a fi printre cele mai mari din lume. „Vorbim despre numai vreo 10.000 de oameni care beneficiază de această pensie. Dar chiar așa? Adică ieșim la pensie la 48 de ani?”, a întrebat el.
Rădulescu a concluzionat că, în contextul în care deficitul continuă să fie o problemă majoră, va veni un moment în care România va trebui să facă față datoriilor, fără să se mai împrumute.
