FMI: Revoluția inteligenței artificiale va genera un „tsunami” pe piața forțată de muncă
Inteligența artificială va reprezenta în 2026 un șoc major pentru piața muncii globale, generând o creștere semnificativă a anxietății angajaților, conform unei declarații a Fondului Monetar Internațional (FMI). Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat la Forumul Economic Mondial de la Davos că, deși AI poate contribui la accelerarea creșterii economice globale, majoritatea țărilor și companiilor nu sunt pregătite pentru impactul profund asupra locurilor de muncă.
Georgieva a precizat că inteligența artificială devine un factor disruptiv principal pe piața muncii, iar anxietatea legată de pierderea locurilor de muncă va crește accelerat în 2026. Ea a menționat că AI are potențialul de a ridica PIB-ul global cu până la 0,8% anual în următorii ani, dar va lovi piața muncii ca un tsunami. Astfel, marile economii trebuie să accelereze programele de formare profesională pentru a dezvolta competențele necesare într-o piață a muncii deja afectată de AI.
Conform datelor firmei de consultanță Challenger, Gray & Christmas, în 2025, aproape 55.000 de concedieri în SUA au fost asociate implementării AI, companii precum Amazon, Salesforce, Accenture și Lufthansa invocând automatizarea în restructurările interne. În plus, un sondaj realizat de Mercer pe 12.000 de respondenți arată că temerile angajaților privind pierderea locului de muncă din cauza AI au crescut de la 28% în 2024 la 40% în 2026.
Mercer a avertizat că 62% dintre angajați consideră că liderii subestimează impactul emoțional al AI. De asemenea, Deutsche Bank anticipează o creștere a litigiilor legate de confidențialitate, drepturi de autor și utilizarea chatbot-urilor care pot afecta utilizatorii vulnerabili. Un studiu Stanford confirmă efecte inegale, arătând că rolurile entry-level expuse AI au suferit un declin de 16% în angajări, în timp ce pozițiile pentru angajații experimentați rămân stabile.
În ciuda acestor îngrijorări, liderii din industrie susțin că impactul real al AI este adesea exagerat. Sander van’t Noordende, CEO-ul Randstad, a declarat că multe concedieri atribuite AI reflectă, de fapt, incertitudini economice mai largi, afirmând că „este prea devreme să legăm direct aceste restructurări de AI.”
Presiunea investitorilor este în creștere, 97% dintre aceștia penalizând companiile care nu își instruiesc angajații în domeniul AI. Trei sferturi dintre investitori sunt mai dispuși să investească în firme care integrează programe solide de formare tehnologică. Expertul în viitorul muncii, Ravin Jesuthasan, afirmă că paradigma investițiilor s-a schimbat, investitorii dorind să vadă cum companiile combină oamenii și AI, ceea ce va influența deciziile de investiție.
În concluzie, în timp ce AI continuă să accelereze creșterea economică și productivitatea, presiunea asupra pieței muncii, corporațiilor și guvernelor se intensifică, iar 2026 se preconizează a fi un an critic pentru adaptarea și regândirea strategiilor de lucru la nivel global.
