Impozitarea progresivă revine în centrul atenției
Discuția despre introducerea impozitării progresive a fost readusă în spațiul public de declarațiile recente ale ministrului Muncii, Florin Manole, și ale vicepremierului Tanczos Barna, făcute în contextul presiunilor bugetare și al nemulțumirilor legate de creșterea taxelor indirecte, în special a TVA. Florin Manole a susținut că impozitarea progresivă ar fi fost alternativa corectă la majorarea TVA și că ar putea face sistemul fiscal mai echitabil. Tanczos Barna a afirmat că nu este momentul pentru o astfel de schimbare, invocând lipsa consensului politic, dar a admis că, peste câțiva ani, o asemenea măsură ar putea deveni acceptabilă.
Mai mulți specialiști consultați avertizează că România nu are, în prezent, o structură economică adecvată și o capacitate administrativă suficientă pentru ca impozitarea progresivă să funcționeze eficient. Florin Manole a declarat că impozitarea progresivă ar permite o taxare mai mică pentru salariile mici și pentru clasa medie, concomitent cu o taxare mai ridicată a veniturilor mari. Problema majorării TVA este că afectează disproporționat persoanele cu venituri reduse.
Ce este impozitarea progresivă
Impozitul progresiv înseamnă să ai o cotă diferită de impozit în funcție de venitul pe care îl ai. Persoanele cu venituri reduse plătesc un procent mai mic din venit sub formă de impozit, în timp ce persoanele cu venituri ridicate sunt taxate cu cote mai mari. Cea mai mare cotă de impozitare nu se aplică asupra întregului venit, ci doar asupra sumei care depășește un anumit prag. De exemplu, într-un sistem cu trei tranșe de 10%, 20% și 30%, un contribuabil va plăti 10% pentru prima parte a venitului, 20% pentru tranșa următoare și 30% doar pentru venitul care depășește ultimul prag.
În România, deși este utilizată în prezent cota unică de impozitare, acest model nu este unul nou, fiind aplicat în perioada de tranziție de după Revoluția din 1989 și readus astăzi în discuție ca posibilă soluție pentru creșterea veniturilor bugetare și reducerea inegalităților sociale.
Opinii divergente în coaliția de guvernare
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că impozitarea progresivă este un subiect dezbătut și în interiorul coaliției de guvernare, dar, în prezent, nu există consens politic pentru schimbarea sistemului de impozitare. Deși poziția sa s-a nuanțat, el subliniază că România nu este o societate „așezată”, comparabilă cu statele din Europa Occidentală sau Scandinavia, unde impozitarea progresivă funcționează într-un cadru administrativ și economic solid.
Sistemul actual de impozitare
În analiza sa, auditorul financiar Kristine Bago a subliniat că, în prezent, statul aplică aceeași cotă de 16% pentru impozitul pe profit al companiilor, taxarea muncii și impozitul pe dividende. Această uniformitate explică de ce ideea impozitării progresive este percepută ca fiind mai echitabilă. Bago a menționat că România a introdus cota unică abia în 2005, iar între 1991 și 2005, țara a funcționat cu un sistem de impozitare progresivă, însă nivelul de încasări a fost mai mic în acea perioadă decât ulterior.
Impozitarea progresivă este recomandată țărilor dezvoltate, unde există o structură variată a veniturilor și o administrație fiscală puternică. România, clasificată ca piață de frontieră, are o structură a veniturilor dominată de salarii mici și medii. Dacă se introduce impozitarea progresivă, majoritatea contribuabililor se vor încadra în primul prag de taxare, ceea ce ar face ca sistemul să funcționeze aproape ca o cotă unică.
Provocările implementării impozitării progresive
Analistul financiar Adrian Negrescu a avertizat că impozitarea progresivă ar însemna mai mulți bani ceruți de la salariați, în condițiile în care peste 90% dintre români obțin venituri din salarii. El a anticipat că unele venituri mari ar putea migra spre economia gri sau neagră, prin evitarea declarării complete a câștigurilor. Negrescu a subliniat că ANAF nu are, în prezent, instrumentele necesare pentru a evalua veniturile totale ale unei persoane în timp real.
Date statistice și concluzii
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a criticat revenirea periodică a ideii de impozitare progresivă, afirmând că discuția ar trebui purtată pe baza datelor. Între 2000 și 2004, impozitul pe venit reprezenta, în medie, 2,8% din PIB, iar după introducerea cotei unice de 16%, această pondere a crescut la o medie de 3,36% din PIB. Biriș a evidențiat că, în vechiul sistem progresiv, cota maximă se aplica de la venituri relativ reduse, ceea ce însemna că presiunea fiscală nu era îndreptată doar către cei foarte bogați.
Concluzionând, impozitarea progresivă ar putea penaliza performanța și munca, afectând în special angajații cu salarii peste medie și profesiile liberale.
