China revendică supremația în inovațiile nucleare cu ajutorul unui prototip american
Oamenii de ştiinţă chinezi au realizat, în premieră mondială, realimentarea unui reactor nuclear experimental fără a-l opri, conform unor surse de specialitate. Această realizare este rezultatul continuării unor cercetări americane începute în anii ’50, care au fost ulterior abandonate. Prototipul dezvoltat de China se bazează pe un design cu sare topită care utilizează toriu lichid în loc de uraniu, ceea ce plasează China în fruntea inovațiilor nucleare globale, conform declarațiilor coordonatorului proiectului, Xu Hongjie, la 8 aprilie, în cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe.
Reactoarele cu toriu au fost dezvoltate pentru prima dată în SUA în anii ’50, dar s-a optat ulterior pentru reactoarele cu uraniu. În urma acestei decizii, primele cercetări privind reactoarele cu toriu au fost declasificate, iar oamenii de ştiinţă chinezi le-au folosit în cadrul acestui proiect. Xu a afirmat că „SUA au lăsat cercetările făcute în domeniu să fie disponibile public, în aşteptarea unui succesor potrivit. Noi suntem acel succesor.”
Facilitatea secretă care găzduiește prototipul reactorului pe toriu, care a fost pornit în iunie 2024, se află în deşertul Gobi, în nordul Chinei, aproape de frontiera cu Mongolia. Reactorul are capacitatea de a genera 2 megawaţi (MW) de energie, suficient pentru a satisface nevoile energetice a aproximativ 2.000 de gospodării.
Tehnologia reactorului cu sare topită
Reactoarele cu toriu sunt un tip de reactor cu sare topită (MSR), care dizolvă combustibilul în sare topită, acționând atât ca agent de răcire, cât și ca parte a mixului de combustibil. Odată ajuns în camera reactorului, mixul este încălzit la temperaturi de peste 600 de grade Celsius și bombardat cu neutroni de înaltă energie. În aceste condiții, toriul formează atomi de uraniu 233, care se descompun și eliberează energie prin fisiune nucleară.
Reactoarele cu sare topită sunt considerate semnificativ mai sigure decât cele cu combustibil solid, deoarece combustibilul topit se răcește și se solidifică în contact cu aerul, prevenind astfel dezastrele nucleare similare celor de la Cernobâl (1986) sau Fukushima (2011). De asemenea, aceste reactoare generează mult mai puține deşeuri nucleare comparativ cu reactoarele tradiționale cu uraniu. Deşeurile nucleare rezultate din reactoarele cu uraniu solid pot fi utilizate ca combustibil în reactoarele cu sare topită.
Resursele de toriu ale Chinei
Toriul este preferat în comparație cu uraniul, deoarece este mai ușor de extras din pământ și este de trei ori mai abundent. Prospecțiuni recente au arătat că subsolul Chinei conține suficiente resurse de toriu pentru a satisface nevoile energetice ale țării timp de 60.000 de ani.
Conceptul reactorului cu sare topită a fost propus în 1946 în cadrul unui proiect al aviației militare americane, însă experimentele nu au avut succes din cauza problemelor tehnice. De-a lungul anilor, mai multe grupuri de cercetători au încercat să dezvolte reactoare viabile, dar dificultățile legate de radioactivitatea slabă a toriului au îngreunat obținerea reacțiilor de fisiune sustenabile. Xu Hongjie a subliniat importanța consecvenței în cercetările nucleare, afirmând că „în jocul nuclear nu sunt victorii rapide. Trebuie să ai puterea strategică de a te concentra pe a face un singur lucru timp de 20, 30 de ani.”
