Mugur Isărescu: România ar putea lua în considerare introducerea euro în următorii cinci ani
România ar putea începe discuțiile concrete privind aderarea la zona euro în aproximativ cinci ani, însă acest lucru este condiționat de reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% și de menținerea unei creșteri economice sustenabile. Această declarație a fost făcută de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, în cadrul unei conferințe de presă dedicată prezentării Raportului asupra inflației din februarie 2026.
Isărescu a subliniat că reducerea deficitului bugetar reprezintă principala condiție pentru asigurarea stabilității macroeconomice necesare trecerii la moneda unică europeană, menționând că acest proces nu este unul simplu. El a explicat că deficitul nu trebuie considerat responsabilitatea unui anumit guvern, ci o problemă acumulată în timp, care afectează întreaga economie: „Nu e deficitul lui X sau al lui Y. L-au creat diverse guverne, dar e deficitul țării”, a afirmat acesta.
Guvernatorul a avertizat că, în absența finanțării deficitului, statul nu va putea realiza plățile pentru pensii sau salarii în sectorul public. Isărescu a menționat că o parte semnificativă a datoriei publice reflectă subfinanțarea cronică a unor sectoare esențiale, precum sănătatea, educația, apărarea sau ordinea publică, probleme persistente de zeci de ani. „Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Ele trebuie echilibrate”, a adăugat guvernatorul.
În ceea ce privește calendarul aderării la zona euro, Mugur Isărescu a precizat că, dacă programul actual de reducere a deficitului sub 3% va funcționa în următorii doi-trei ani, România ar putea ajunge să discute concret despre adoptarea monedei unice peste aproximativ cinci ani. Totuși, el a subliniat că reducerea deficitului nu este suficientă, fiind necesară și scăderea datoriei publice ca pondere în PIB, ceea ce presupune o creștere economică mai rapidă decât deficitul bugetar.
Isărescu a criticat comparațiile frecvente cu Bulgaria, evidențiind că și alte economii din regiune, cum ar fi Polonia, Ungaria și Cehia, nu au adoptat încă moneda unică. „De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat el retoric, subliniind că România se află într-o situație comparabilă cu aceste state.
Guvernatorul BNR a respins ideea că sistemul bancar sau Banca Națională ar fi fost vreodată împotrivă adoptării monedei euro, afirmând că instituția a sprijinit constant acest obiectiv. Până în 2018, a existat un comitet dedicat pregătirii trecerii la euro, care a inclus planuri logistice pentru distribuția numerarului. Tema a fost abandonată ulterior, pe fondul pandemiei și al războiului din regiune. „În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și legitime intrarea în zona euro”, a concluzionat Isărescu.
