Secrete întunecate din Serbia: masacrul brutal al celor 77 de femei și copii, o tragedie de acum 2.800 de ani
O groapă comună veche de aproximativ 2.800 de ani, descoperită în nordul Serbiei, oferă dovezi tulburătoare de violență organizată în Europa preistorică. Analiza a 77 de schelete arată că majoritatea victimelor erau femei și copii, uciși prin lovituri deliberate la nivelul capului, într-un episod descris de cercetători ca fiind „brutal, deliberat și eficient”. Această descoperire ar putea oferi indicii esențiale despre apariția violenței strategice în masă în Epoca Fierului timpurie și despre tensiunile generate de migrații și conflicte pentru controlul terenurilor în Bazinul Carpatic.
Groapa a fost descoperită la situl arheologic Gomolava, situat în apropierea orașului Hrtkovci. Așezarea, fondată în mileniul al VI-lea î.Hr. pe malul râului Sava, a fost utilizată de-a lungul secolelor atât de comunități sedentare, cât și de grupuri mobile. În secolul al IX-lea î.Hr., grupurile semisedentare din Bazinul Carpatic începeau să se consolideze în jurul unor centre, generând tensiuni legate de utilizarea și controlul terenurilor.
Potrivit cercetătorilor, Gomolava era situată într-un „punct de tensiune fizic, politic și conceptual”, iar consecințele acestor interacțiuni au fost mortale. Studiul a fost publicat pe 23 februarie în revista Nature Human Behaviour.
Femei și copii, majoritari printre victime
Cercetătorii au analizat o groapă comună de dimensiuni reduse, cu un diametru de aproximativ 2,9 metri și o adâncime de 0,5 metri. În jurul gropii au fost identificate urme de stâlpi, sugerând existența unui posibil monument funerar. În interior au fost găsite vase ceramice, accesorii din bronz și oasele a aproape 100 de animale, inclusiv scheletul complet al unei vaci tinere. Analiza celor 77 de schelete umane a relevat că peste 70% dintre victime erau femei, iar 69% erau copii. Această predominanță este excepțională în preistoria europeană.
Arheologii au identificat dovezi extinse de traumatisme letale intenționate la nivelul capului, provocate prin lovituri cu obiecte contondente. Poziționarea rănilor sugerează că atacatorii ar fi putut fi semnificativ mai înalți decât victimele sau chiar călare. „Tiparul indică o violență severă, brutală, deliberată și eficientă”, au scris cercetătorii.
Victime provenite din medii diferite
Analizele ADN au arătat că doar câteva dintre cele 77 de persoane aveau legături biologice apropiate, sugerând că nu a fost vorba despre un atac asupra unei singure familii extinse. Studiul izotopilor de stronțiu din smalțul dentar a indicat că peste o treime dintre indivizi crescuseră în afara regiunii Gomolava. „Este clar că avem de-a face cu un grup eterogen de indivizi”, a declarat coordonatoarea studiului, Linda Fibiger, bioarheolog la Universitatea din Edinburgh.
Motivul exact al violenței în masă rămâne neclar. În secolul al IX-lea î.Hr., numeroase grupuri culturale se deplasau și se stabileau în Bazinul Carpatic. Afluxul de populație, combinat cu tensiunile dintre stilurile de viață mobile și cele sedentare, ar fi putut genera conflicte legate de utilizarea și proprietatea asupra pământului. Cercetătorii sugerează că aceste tensiuni ar fi putut duce la migrații forțate, capturarea și uciderea unor grupuri specifice sau la schimburi de femei și copii prin căsătorii ori adopții.
O a doua groapă comună, descoperită la Gomolava în 1954, conținea în principal schelete de femei, alături de oase de animale și obiecte metalice și ceramice din aceeași perioadă. Potrivit autorilor, ambele gropi ar putea reprezenta depozite simbolice de bunuri și persoane considerate valoroase. Uciderea femeilor și copiilor ar fi avut scopul de a destabiliza genealogic grupurile rivale. „Evenimentul uciderii, ritualul funerar și monumentul rezultat indică un lanț de acțiuni menite să rezolve sau să elimine forțat conflictele și să reechilibreze puterea în interiorul sau între comunități”, au concluzionat cercetătorii, referindu-se la „un episod de violență în masă și afirmare a puterii în Europa preistorică”.
