Inovație europeană: Planul Comisiei pentru revitalizarea industriei în fața provocărilor din China
Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri în favoarea „Made in Europe”, având ca scop reindustrializarea continentului și îmbunătățirea rezistenței în fața concurenței din China. Această inițiativă vine după ani de negocieri între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Legea „accelerării industriale”, inițiată de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, urmărește păstrarea și decarbonizarea sectoarelor-cheie, cum ar fi industria automobilului, care se confruntă cu dificultăți în tranziția economică și cu creșterea costurilor energiei. Séjourné a declarat că „este mai mult decât o simplă schimbare a modului de operare; este o schimbare de doctrină care încă era considerată de neconceput acum doar câteva luni”.
Obiectivul este clar: creșterea ponderii industriei în PIB-ul european de la 14% în prezent la 20% până în 2035. Aceasta implică introducerea unei „preferințe europene”, o măsură care a fost considerată tabu din cauza caracterului său protecționist. Practic, aceasta ar solicita companiilor din sectoarele strategice să se aprovizioneze cu un procent de componente critice din Europa, mai ales atunci când beneficiază de fonduri publice.
„Banii contribuabilului trebuie să fie mai întâi în beneficiul producției europene și locurilor de muncă din Europa”, a explicat Séjourné. Ministerul francez al Economiei a reacționat, subliniind că introducerea preferinței europene reprezintă o ruptură majoră, însă a exprimat îngrijorarea că propunerile nu protejează suficient interesele francezilor. Ministrul delegat pentru Industrie, Sébastien Martin, a cerut consolidarea avantajelor pentru cei care produc în Europa.
Negațiile între cele 27 de state membre au fost aspre în privința utilității și amplorii acestei măsuri. Urgența acțiunii a convins chiar și statele reticente, precum Germania și țările nordice, să se alăture acestei noi doctrine economice, apărată cu ardoare de Franța, cu condiția ca aceasta să fie strict țintită.
Comisia Europeană a fost nevoită să-și revizuiască ambițiile inițiale cu privire la sectoarele vizate. Sectorul automobilului, de exemplu, trebuie să se asigure că 70% dintre componentele locale sunt de proveniență locală pentru a beneficia de ajutoare publice. Tehnologii decarbonate, cum ar fi panourile solare și bateriile, sunt, de asemenea, incluse.
Lucrările publice și constructorii de automobile vor trebui să utilizeze ciment și aluminiu „Made in EU”, deși siderurgiștii nu vor fi obligați să folosească oțel european, ci doar oțel cu emisii reduse de carbon. Comisia a subliniat că a propus deja un proiect de susținere fără precedent pentru oțel, care este pe cale să fie adoptat.
În plus, Comisia a acceptat ca întreprinderile din anumite țări partenere să nu fie excluse de la acest dispozitiv, pentru a evita represalii comerciale și destabilizarea lanțurilor de producție europene. „Made in Europe” se va putea extinde la produse fabricate în afara Uniunii, beneficiind de un tratament favorabil pentru aproximativ 40 de țări, inclusiv parteneri comerciali majori precum Regatul Unit, Canada și Japonia, cu condiția respectării angajamentelor de reciprocitate.
Proiectul de lege, care trebuie să fie adoptat de statele membre și Parlamentul European, vizează, de asemenea, impunerea de obligații în ceea ce privește beneficiile locale, inclusiv locurile de muncă, cercetarea și dezvoltarea, pentru întreprinderile străine care doresc să investească în sectoare-cheie din UE. În acest context, măsurile par să vizeze în mod clar China, fără a o menționa explicit.
Bruxellesul intenționează, în final, să faciliteze construcția sau extinderea unor uzine prin simplificarea procedurilor administrative.
