ALERTĂ ÎN TIMP REAL: Criza guvernamentală amenință România cu pierderea fondurilor europene
Criza guvernamentală, declanșată prin demisia lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, din funcția de premier și prin decizia PSD de a ieși de la guvernare, pune România într-o situație complicată din punct de vedere financiar. În prezent, miniștrii actuali vor rămâne în funcții interimar, iar acest context riscă să conducă la suspendarea fondurilor europene pentru neîndeplinirea angajamentelor de reformă fiscală. Comisia Europeană (CE) va transmite un mesaj în acest sens la începutul lunii iunie, ceea ce ar putea afecta grav bonitatea României pe piețele financiare externe.
Guvernul în formulă de avarie ar putea periclita, de asemenea, o sumă de până la 13,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se află într-un proces complex de renegociere cu CE. Deși suspendarea de fonduri UE nu va viza inițial sume foarte mari, o astfel de decizie ar transmite investitorilor un semnal de neîncredere în guvernarea de la București.
Girul Comisiei Europene reprezintă unul dintre ultimii piloni majori ai bonității României, în contextul în care bugetul statului se află într-o stare precară. De la începutul lunii aprilie, s-a avertizat asupra riscului ca CE să inițieze o procedură de suspendare a fondurilor UE, din cauza nerespectării angajamentului de reformă fiscală prevăzut în planul pe șapte ani convenit cu CE. Acest plan are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB (ESA) pentru anul în curs, în condițiile în care deficitul a fost de 9,3% din PIB anul trecut.
Comisia Europeană va efectua, la începutul lunii iunie, evaluarea periodică a planului fiscal, iar se așteaptă ca reprezentanții CE să constate că România nu a îndeplinit reforma fiscală esențială din plan. Aceasta ar putea conduce la recomandări pentru măsuri împotriva României, pentru a determina respectarea angajamentelor fiscale. Guvernul a tergiversat adoptarea măsurilor din planul fiscal, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 aprilie, și a anunțat că acestea vor fi discutate și adoptate în a doua jumătate a anului, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Scenariul inițial al Guvernului, înainte de izbucnirea crizei guvernamentale, prevedea ca măsurile fiscale să fie discutate în luna iunie, după mesajul Comisiei Europene. Însă, perspectivele sunt acum incerte, iar destrămarea coaliției de guvernare ar putea diminua apetitul Executivului rămas pentru măsuri fiscale ample.
Execuția bugetului general consolidat pentru primele trei luni ale anului 2025 a arătat un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,28% din PIB, comparativ cu deficitul de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,04% din PIB, în aceeași perioadă a anului anterior. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB conform planului fiscal agreat cu CE, dar începutul de an nu oferă încredere economiștilor. Ratingul suveran al României are o perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar prima evaluare este programată pentru sfârșitul verii.
Pe măsură ce timpul trece fără ca Guvernul să ia măsuri de corecție, perioada rămasă până la finalul anului devine tot mai scurtă, iar măsurile necesare vor trebui să fie mai ample pentru a asigura un impact semnificativ asupra economiei.
