Transformarea conflictului iranian într-un război economic global
Efectele războiului din Iran se extind rapid în economie, determinând guvernele să introducă măsuri de urgență pentru energie și consum, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz. Această perturbare a uneia dintre principalele rute ale petrolului mondial se transmite în lanț la nivel global. Țări din întreaga Asie de Sud au început să implementeze măsuri precum raționalizarea energiei, închiderea universităților, reducerea săptămânii de lucru și modificarea funcționării crematoriilor pentru a face față efectelor conflictului din Iran.
Războiul duce la creșterea prețurilor la gaze pentru consumatorii americani și generează probleme politice interne pentru președintele Donald Trump, dar produce și o criză mai profundă în alte părți ale lumii, pe care guvernele și companiile încearcă să o gestioneze. Această situație reprezintă cel mai recent șoc economic global într-un deceniu turbulent, marcat de pandemia COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și inflația rezultată.
Legile cererii și ofertei fac situația destul de clară: 20% din petrolul și alte produse energetice ale lumii trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a blocat practic traficul. Astfel, când oferta scade brusc și cererea nu se schimbă, prețurile cresc, iar penuriile apar.
Măsuri de urgență în Asia
Perturbarea nu privește doar petrolul. Alte produse esențiale, inclusiv motorina, combustibilul pentru avioane și gazul petrolier lichefiat, folosit pentru încălzire și gătit, sunt afectate. Potrivit datelor, peste 80% din petrolul și produsele petroliere care au trecut prin strâmtoare în 2024 au fost destinate Asiei. Analiștii JPMorgan estimează că, până la sfârșitul acestei săptămâni, reducerea ofertei de țiței va ajunge la aproape 12 milioane de barili pe zi, ceea ce va face deficitul foarte vizibil pe piețele fizice.
Singura modalitate prin care piețele pot face față acestui deficit este o „reducere comparabilă a consumului”. Iată câteva dintre măsurile luate deja în statele asiatice:
- Bangladesh a închis universitățile publice și private.
- Coreea de Sud a plafonat prețurile la gaze pentru prima dată în aproape trei decenii.
- Thailanda încurajează munca de acasă.
- Unele administrații locale din Filipine au cerut funcționarilor să lucreze patru zile pe săptămână.
- Pakistanul a închis școlile, a introdus o săptămână de lucru de patru zile pentru unele instituții publice și a majorat prețurile la gaze.
- India se confruntă cu penurii și acumulări speculative de stocuri, iar hoteluri din Mumbai se închid.
Regiunea Pune din India a suspendat temporar incinerările pe bază de gaz din cauza restricțiilor privind utilizarea gazului petrolier lichefiat, cerând utilizarea lemnului sau a electricității.
Impactul global și perspectivele
Deși impactul este cel mai puternic în Asia, Europa se confruntă și ea cu perspectiva creșterii prețurilor la gaze, ceea ce ar duce la majorarea costurilor energiei electrice. Uniunea Europeană ia în considerare plafonarea prețurilor la gaze și alte măsuri. Președintele Filipinelor, Ferdinand R. Marcos Jr., a declarat că „suntem victimele unui război pe care nu l-am ales”.
În această săptămână, Japonia a început cea mai mare eliberare de petrol din rezervele sale naționale și a plafonat efectiv prețurile. În contrast, China ar putea beneficia pe termen lung de această criză, având rezerve mari de petrol și capacitatea de a trece la utilizarea cărbunelui pentru o parte din producție. Prețurile ridicate ale petrolului vor favoriza, de asemenea, industria energiei regenerabile din China.
