Schimbarea rapidă a resurselor tradiționale de energie, impulsionată de conflict
Criza energetică provocată de războiul din Iran determină guvernele din întreaga lume să reevalueze dependența de petrol și gaze, orientându-se către energie nucleară, surse regenerabile și diversificarea aprovizionării. Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca urmare a atacurilor SUA și Israel din 28 februarie, a generat cea mai gravă perturbare a piețelor energetice din ultimele decenii. Aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate au fost afectate, iar prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril.
Criza actuală este a treia mare perturbare energetică a acestui deceniu, după pandemia din 2020 și invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ambele contribuind la creșterea inflației globale.
Europa pregătește noi garanții financiare pentru energia nucleară
În acest context, marile economii își ajustează strategiile energetice. Europa a anunțat noi garanții financiare pentru energia nucleară, recunoscând că reducerea ponderii energiei nucleare în ultimele decenii a fost o greșeală strategică. În Asia, regiunea cea mai dependentă de importurile din Orientul Mijlociu, impactul este imediat. Rafinăriile din Singapore și Malaezia au redus producția, iar companii din Japonia și Taiwan au diminuat livrările. În Taiwan, autoritățile analizează redeschiderea ultimei centrale nucleare închise recent, în timp ce Japonia accelerează planurile de repornire a reactoarelor oprite după dezastrul de la Fukushima.
China, cel mai mare consumator global de energie și principal importator de petrol iranian, a redus activitatea rafinăriilor și a interzis exporturile de combustibil pentru a proteja piața internă. În același timp, Beijingul își accelerează tranziția către energie regenerabilă și își extinde rezervele strategice. Economia chineză beneficiază de rezerve mari și electrificare avansată, având peste jumătate din energia produsă din surse regenerabile și o pondere ridicată a vehiculelor electrice.
Facturile cresc pentru Uniunea Europeană
Uniunea Europeană simte direct impactul creșterii costurilor, factura importurilor de combustibili fosili majorându-se cu aproximativ 6 miliarde de euro de la începutul conflictului. Bruxelles-ul pregătește măsuri pentru a limita impactul asupra consumatorilor, inclusiv ajustări ale pieței de carbon și scheme de sprijin.
În Statele Unite, unde dependența de importuri este mai redusă, accentul este pus pe stabilizarea prețurilor globale. Administrația americană a relaxat parțial sancțiunile asupra Rusiei pentru a permite creșterea exporturilor de petrol, în încercarea de a tempera piața. Criza ar putea duce, de asemenea, la o reconsiderare a sancțiunilor occidentale asupra gazului natural lichefiat rusesc, pe fondul dificultăților de aprovizionare din Europa și Asia.
Pe termen lung, tranziția către energie verde ar putea reduce vulnerabilitatea la astfel de șocuri, însă există riscul apariției unor noi dependențe, în special față de China, care domină tehnologiile pentru energie curată.
