O paralelă surprinzătoare: liderii industriei petroliere evocă embargoul din 1973 în contextul crizei actuale

O paralelă surprinzătoare: liderii industriei petroliere evocă embargoul din 1973 în contextul crizei actuale

Directorii executivi ai unora dintre cele mai mari companii petroliere și de gaze din lume au avertizat că războiul cu Iranul și blocarea strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe grave pentru aprovizionarea globală cu energie și pentru economia mondială. La conferința energetică CERAWeek organizată de S&P Global la Houston, liderii industriei au afirmat că piața nu reflectă încă amploarea perturbărilor din aprovizionarea cu petrol și gaze.

Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a declarat că eliminarea de pe piață a unor volume uriașe de energie nu poate avea loc fără efecte majore. „Nu poți scoate de pe piață 8-10 milioane de barili de petrol pe zi și aproximativ 20% din piața globală de gaze naturale lichefiate fără consecințe serioase”, a spus el.

Potrivit lui Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Iranul a impus practic o blocadă economică asupra exportatorilor de petrol din Golf prin închiderea strâmtorii Ormuz, o rută maritimă esențială pentru transportul petrolului către piețele globale. „Acesta nu este doar un atac asupra statelor din Golf, ci o situație care ține economia mondială ostatică”, a declarat el, avertizând că efectele conflictului se vor răspândi în întregul lanț global de aprovizionare.

Analistul independent Paul Sankey a afirmat că șocul petrolier actual ar putea fi cel mai grav de la embargoul petrolier arab din 1973. „Nu am mai văzut ceva similar de atunci. Închiderea strâmtorii Ormuz este o situație extrem de gravă”, a subliniat el.

Executivii au cerut măsuri de protecție militară pentru infrastructura energetică. ConocoPhillips a solicitat administrației americane protejarea activelor deținute în Qatar, după ce atacurile iraniene cu drone au dus la închiderea celui mai mare hub mondial de gaze naturale lichefiate. În același timp, prețurile petrolului au crescut puternic. De la începutul conflictului, pe 28 februarie, petrolul american s-a scumpit cu aproximativ 49%, ajungând la aproape 100 de dolari pe baril, iar cotația Brent a urcat cu peste 55%, până la aproximativ 112 dolari.

Directorul general al Shell, Wael Sawan, a spus că problema reală nu este evoluția prețurilor, ci lipsa fizică a resurselor. „Clienții noștri au nevoie de energie reală, nu doar de prețuri pe hârtie”, a afirmat el. Mai mulți directori au avertizat că deficitul de combustibili ar putea deveni și mai grav decât cel de petrol. Sawan a adăugat că aprovizionarea cu kerosen pentru aviație este deja afectată, iar următoarele produse care ar putea fi lovite de penurie sunt motorina și benzina.

Directorul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a declarat că prețurile combustibililor au crescut deja puternic, iar unele state au început să ia măsuri de protecție a propriilor rezerve. China a interzis exporturile de produse petroliere, iar Thailanda a introdus raționalizarea benzinei. În paralel, companiile energetice încearcă să compenseze lipsa livrărilor din Golf. Exportatorul american de gaze naturale lichefiate Cheniere încearcă să crească livrările către Asia, însă transportul durează aproape o lună din Statele Unite până în regiune.

Experții avertizează că efectele conflictului ar putea dura luni de zile chiar și după încetarea ostilităților, deoarece statele vor încerca să își refacă rezervele energetice. Analiștii spun că războiul ar putea avea și un impact major asupra economiilor din Golf. Unele state din regiune, precum Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, ar putea înregistra scăderi de până la 30% ale produsului intern brut dacă perturbările energetice se prelungesc.