Guvernul va anunța mâine reducerea prețului la carburanți
Guvernul decide mâine cum va interveni pentru a tempera scumpirile accelerate la carburanți, într-un moment în care piața petrolului traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii, conform experților. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avertizat că motorina ar putea ajunge până la 14 lei pe litru, în lipsa unor măsuri fiscale rapide. Efectele acestor scumpiri se vor transmite în lanț în economie, inclusiv în prețul alimentelor de bază, cum ar fi pâinea, care s-ar putea scumpi semnificativ în următoarele luni.
Măsuri fiscale propuse
Pe masa Executivului se află accizarea dinamică, ceea ce înseamnă că taxa pe combustibil nu va mai fi fixă, ci va varia în funcție de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale. Astfel, atunci când cotațiile cresc, statul ar putea reduce acciza pentru a limita scumpirile.
Scenarii pentru prețurile carburanților
Asociația Energia Inteligentă a conturat trei scenarii posibile pentru prețul motorinei:
- Scenariul optimist: motorina rămâne peste 9 lei/litru.
- Scenariul mediu: poate atinge 11 lei/litru și se stabilizează peste 10 lei/litru.
- Scenariul pesimist: poate depăși 14 lei/litru, ulterior coborând în jur de 12 lei/litru.
Dumitru Chisăliță a explicat că varianta cea mai probabilă este cea intermediară, cu creșteri semnificative în perioada următoare. El a menționat că, chiar și în cazul unei detensionări a situației internaționale, revenirea pieței ar dura, iar prețul ar rămâne ridicat.
Impactul prețurilor asupra economiei
Creșterea prețurilor la combustibili se va transmite rapid în economie, inclusiv în sectorul alimentar. Potrivit lui Chisăliță, 27% din costurile de producție ale pâinii sunt reprezentate de energia electrică, gaze și motorină, iar motorina a crescut cu 30% în acest an. Prețul pâinii ar putea crește semnificativ, estimându-se o variație între 15% și 38% în următoarele șase luni.
Criza actuală comparativ cu cele anterioare
Chisăliță a subliniat că situația actuală este mai complexă decât crizele energetice anterioare, afirmând că există un deficit de cel puțin 7% între cerere și ofertă, cu o tendință de a crește până la 13%. Aceasta este dublu față de situația din 1973.