Impactul conflictului din Iran asupra economiei europene
Impactul economic al conflictului din Iran afectează Europa, conform analizei Bloomberg, care subliniază că inflația accelerată și creșterea economică redusă riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice în regiune. Campania militară a președintelui american Donald Trump, al cărei final rămâne incert, determină țările europene să-și revizuiască previziunile economice și să ia măsuri pentru a controla creșterea prețurilor, în urma majorării cotațiilor la gaze și petrol.
Consecințele pentru Europa, care recent a reușit să depășească efectele conflictului din Ucraina (izbucnit în 2022), sugerează o revenire la politicile anterioare, implicând sprijin pentru gospodării și majorarea dobânzilor de către băncile centrale. Companiile, deja afectate de lipsa angajaților calificați, se confruntă cu riscul extinderii efectelor negative, pe fondul scăderii veniturilor personale. Christian Keller, analist la Barclays, a afirmat: „Este foarte clar că primele și cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimți în fiecare sector.”
Reducerea activității industriale
Pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și creșterii prețurilor la gaze și petrol, Germania și Italia consideră reducerea previziunilor economice, după anunțurile recente ale Băncii Centrale Europene (BCE). Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat: „Actualul șoc este probabil dincolo de ceea ce ne imaginăm în acest moment și duce la o evaluare întârziată a gravității crizei.”
Industria chimică din Germania, deja afectată sever de creșterea costurilor cu energia în 2022, a avertizat asupra posibilei reduceri a producției, în urma închiderii Strâmtorii Ormuz. Cel mai mare producător german de amoniac, SKW Piesteritz GmbH, a redus activitatea la 85%, iar Evonik Industries, care produce produse chimice de specialitate, continuă să evalueze dificultățile întâmpinate.
Costuri mai mari de transport
Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale de 40-50 de milioane de dolari, legate de combustibili, asigurări și depozitare. Compania încearcă să recupereze parțial aceste costuri prin impunerea unor „taxe de urgență”. Astfel de costuri amenință să afecteze serios lanțurile de aprovizionare, făcând viața mai scumpă pentru consumatori. Ponderea gospodăriilor care se așteaptă la o creștere mai rapidă a prețurilor anul viitor a crescut semnificativ, conform datelor Institutului Național de Statistică din Franța.
Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora prețurile cu 1,5% până la 2% dacă conflictul durează mai mult de trei luni. Firma suedeză Hennes & Mauritz AB (H&M) a declarat că o prelungire a conflictului va avea efecte negative, reducând consumul.
Risc de stagflație
Schimbările recente într-o regiune care căuta o redresare economică și controlul inflației ar putea avea consecințe semnificative. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a afirmat că economia UE se confruntă cu riscul stagflației, adică o situație în care creșterea economică mai lentă coincide cu o inflație mai ridicată. Dombrovskis a subliniat că perspectivele sunt umbrite de incertitudini profunde, dar este evident că ne confruntăm cu riscuri considerabile.
Comisia Europeană anticipa o creștere a PIB-ului UE de 1,4% în 2026 și 1,5% în 2027, iar zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta și 1,4% anul viitor. Inflația în zona euro se preconizează că va fi de 2% în 2026, în conformitate cu ținta BCE pe termen mediu.
Dombrovskis a adăugat că orice răspuns al autorităților va avea un impact asupra bugetelor, majoritatea statelor membre UE având un spațiu limitat de manevră, având în vedere șocurile anterioare și necesitatea creșterii cheltuielilor în domeniul apărării. O inflație semnificativă ar putea determina BCE să majoreze dobânzile, iar analiștii se așteaptă ca o astfel de decizie să fie luată în acest an.
