Dilema Europei: Războiul din Iran forțează guvernele să aleagă între securitate și prosperitate
În ciuda relațiilor transatlantice tensionate, liderii americani și cei europeni recunosc că Europa a investit insuficient în capacitatea sa de apărare. Războiul din Iran a complicat și mai mult dilema referitoare la alocarea fondurilor între cheltuielile pentru apărare și cele destinate bunăstării sociale. Problema „arme vs. unt” s-a transformat în principala provocare politică și fiscală pentru guvernele europene, iar impactul acesteia va fi resimțit în anii ce urmează.
Multe țări europene realizează că trebuie să aloce mai multe fonduri pentru apărare, cu scopul de a-și reduce dependența de Statele Unite. Aceasta implică, adesea, reducerea cheltuielilor pentru „unt”, care simbolizează ajutoarele sociale și pensiile. Guvernele europene, în mare parte, și-au epuizat capacitatea de a se împrumuta ieftin și de a cheltui mai mult.
Până la această dată, Europa se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, ceea ce va genera o creștere a cheltuielilor pentru asistența socială. Partidele de opoziție profită de această situație, promițând să aloce mai multe fonduri pentru „unt”, ceea ce crește riscul politic pentru liderii care nu răspund în mod similar. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a evidențiat că multe țări europene sunt „prinse între ciocan și nicovală”, subliniind că o astfel de ajustare ar fi trebuit să înceapă mult mai devreme. Suedia, de exemplu, și-a triplat cheltuielile militare din 2017 până în prezent.
Sistemele de pensii din Europa au fost concepute pentru o societate mai tânără, iar acum nu fac față provocărilor actuale. În contextul împrumuturilor, Germania se află într-o poziție favorabilă, având în vedere că s-a împrumutat foarte puțin înainte de criza de reînarmare. În contrast, Italia, Spania și Franța au un spațiu fiscal limitat pentru implementarea unor programe majore de cheltuieli. De exemplu, cercetătorii francezi estimează că țara are nevoie să aloce 3,5% din PIB pentru a-și îmbunătăți semnificativ armata, ceea ce ar necesita o creștere de aproape 10% a TVA-ului sau a impozitului pe avere pentru cei mai bogați.
Dacă criza energetică generată de războiul din Iran se va prelungi, guvernele europene vor fi presate să cheltuie mai mult sau să reducă taxele pentru a stimula creșterea economică. Această abordare este viabilă doar dacă împrumuturile pot fi extinse fără riscul unei crize fiscale, însă experții avertizează că Europa ar putea fi pe cale de a se confrunta cu o astfel de criză. Beata Javorcik, economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a subliniat că, deși crizele sunt greu de anticipat, odată declanșate, ele se pot răspândi rapid.
