România, scutită de criza kerosenului din Europa
Europa se confruntă cu o criză de kerosen generată de blocarea importurilor din Kuweit și de problemele din zona Golfului, însă România are șanse reduse să fie afectată și ar putea beneficia economic de pe urma acestei situații. Declarațiile vin în contextul în care mai multe companii aeriene europene au început să anuleze zboruri din cauza lipsei kerosenului, iar tensiunile din Orientul Mijlociu afectează fluxurile de aprovizionare.
Uniunea Europeană a decis, în urmă cu 30 de ani, să depindă de importuri pentru kerosen, iar aproximativ jumătate din kerosenul utilizat în UE provine din importuri, Kuweitul fiind cel mai mare exportator. În ultimele luni, fluxurile din Kuweit au fost întrerupte, ceea ce a dus la consumarea stocurilor comerciale existente. Aceste stocuri sunt limitate și nu beneficiază de reglementări similare cu cele ale altor produse petroliere, ceea ce a generat penurie în anumite țări și pe anumite aeroporturi.
Consumul anual de kerosen în Uniunea Europeană este de aproximativ 80 de milioane de tone, iar o parte semnificativă depinde de importuri sau de țiței din zone cu tensiuni. Problemele din Strâmtoarea Ormuz au amplificat criza, afectând atât aprovizionarea cu kerosen, cât și cu țiței, esențial pentru producția de kerosen.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță afirmă că, în comparație cu alte state europene, România se află într-o poziție mai bună datorită a două elemente importante: traficul aerian mai puțin dezvoltat, ceea ce implică un consum mai mic de kerosen, și faptul că România produce kerosen în cele trei rafinării existente. De asemenea, țara beneficiază de o pătrime din cantitatea de țiței necesară din producție internă, iar fluxurile de țiței nu sunt afectate de situația globală, România nefiind importatoare din zona Golfului.
Chisăliță consideră că România nu se va confrunta cu o criză pe piața kerosenului și ar putea profita de această situație, având în vedere cererea mare de kerosen la nivel european și creșterea semnificativă a prețului.
Referitor la măsurile guvernelor pentru a reduce impactul scumpirilor la combustibili, expertul subliniază că aplicarea trebuie să fie diferențiată, vizând sectoarele esențiale precum agricultura, transportul, serviciile esențiale, apărarea și spitalele, și nu ar trebui să existe o reducere generalizată, ci una adaptată la necesități.
