Investigația Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR
Investigația Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a indicelui ROBOR se axează pe comportamentul băncilor și nu pe cadrul de reglementare, a declarat președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Acesta a subliniat că eventualele sancțiuni ar putea fi semnificative, având în vedere dimensiunea companiilor implicate. Declarațiile vin în contextul în care raportul preliminar al investigației a generat reacții și speculații în spațiul public, deși nu a fost adoptată încă o decizie finală.
Urmează o fază esențială în cadrul procedurii, care include audierea instituțiilor bancare și analizarea argumentelor acestora. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare. Raportul a generat deja dezbateri și speculații, deși nu există o decizie finală. Nu este obișnuit și nici util să discutăm o propunere de decizie care poate suferi modificări”, a afirmat Chirițoiu.
Suspiciuni de comportament neconcurențial
Investigația se concentrează pe suspiciunea că băncile implicate în stabilirea ROBOR nu ar fi acționat independent în cadrul procesului de „fixing”. Chirițoiu a explicat că independența cotațiilor este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută atât de normele bancare, cât și de cele de concurență. El a menționat că legislația românească în domeniul concurenței este armonizată cu cea europeană și că investigații similare au avut loc în mai multe state europene și în Statele Unite, unele finalizându-se cu sancțiuni importante.
„Dacă vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate”, a adăugat Chirițoiu. De asemenea, părțile nemulțumite de o eventuală decizie a Consiliului Concurenței vor avea posibilitatea de a o contesta în instanță, la Curtea de Apel București și ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Confuzii persistente despre ROBOR
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că există confuzii în spațiul public cu privire la rolul băncilor și al băncii centrale, precum și în ceea ce privește indicatorii utilizați în economie. „Discuția despre ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească”, a afirmat Isărescu.
Acesta a menționat că a citit raportul Consiliului Concurenței, care conține aproximativ 500 de pagini, plus alte 300 de pagini de anexe, evidențiind complexitatea documentului. Potrivit guvernatorului BNR, raportul clarifică faptul că ROBOR este un indice al pieței monetare interbancare, nu doar un indicator pentru creditele populației. El a subliniat că, spre deosebire de percepțiile anterioare, cotațiile folosite la stabilirea ROBOR sunt ferme și trebuie executate, nu sunt doar indicative.
Isărescu a menționat și acuzațiile privind posibile înțelegeri între bănci, precizând că acestea trebuie analizate în contextul funcționării pieței monetare. „Banca centrală nu acordă credite populației sau companiilor, acest rol revenind băncilor comerciale, iar prin piața monetară se transmite politica monetară în economie”, a concluzionat guvernatorul BNR.
