Strâmtoarea Ormuz sub asediu: Impactul blocajului asupra crizei îngrășămintelor și amenințarea la adresa securității alimentare mondiale
Întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie ale acestora, din cauza războiului din Iran, ar putea duce la pierderea a până la 10 miliarde de mese pe săptămână la nivel global, afectând cel mai grav țările sărace. Svein Tore Holsether, directorul executiv al companiei Yara, a declarat că ostilitățile din Golful Persic, care au blocat transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, pun în pericol producția globală de alimente.
Scăderea recoltelor, ca urmare a utilizării reduse a îngrășămintelor, ar putea declanșa o competiție acerbă pentru alimente. Holsether a explicat că, în prezent, aproximativ o jumătate de milion de tone de îngrășăminte pe bază de azot nu sunt produse la nivel global din cauza situației actuale. „Ce înseamnă asta pentru producția de alimente? Eu estimez că până la 10 miliarde de mese nu vor fi produse în fiecare săptămână, ca urmare a lipsei îngrășămintelor”, a adăugat el.
Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon. Holsether a subliniat că piața îngrășămintelor este globală, iar principalele destinații sunt Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde impactul se va resimți cel mai rapid.
În regiunile unde fertilizarea este deja insuficientă, cum ar fi mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi și mai grave, cu „scăderi semnificative” ale producției agricole. Sezoanele de plantare diferă în funcție de regiune, iar analiștii estimează că efectele lipsei de îngrășăminte în Asia nu se vor vedea imediat în prețurile alimentelor, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente.
Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, a declarat că unele țări ar putea avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, „dar dacă criza se prelungește, vom vedea impact asupra culturilor, precum orezul, în lunile următoare.” Fermierii din întreaga lume se confruntă cu o serie dificilă de provocări, deoarece prețurile obținute pentru produsele agricole nu au crescut suficient pentru a acoperi costurile mai mari. Holsether a spus că fermierii se confruntă cu costuri mai mari la energie, motorina pentru tractoare și costul îngrășămintelor, dar prețurile recoltelor nu au crescut în același ritm.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale, precum ureea, potasiul, amoniacul și fosfații, tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. De la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, prețul îngrășămintelor a crescut cu 80%. Continuarea conflictului ar putea declanșa o competiție pentru alimente între țările bogate și cele sărace, ceea ce ar avea implicații asupra accesibilității alimentelor, disponibilității lor și nivelului foametei.
Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă până în 2026. În Asia și Pacific, insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre toate regiunile.
