Barajul Leșu din Bihor își reia ciclul de reumplere după un deceniu; Ministerul Mediului confirmă finalizarea acumulării Sălard
Ministerul Mediului a anunțat finalizarea acumulării Sălard din județul Bihor, singurul polder din România finanțat prin PNRR, și reluarea procesului de acumulare a apei la Barajul Leșu, după o pauză de 12 ani. Autoritățile au declarat că investițiile de peste 228 de milioane de lei vor contribui la reducerea riscului de inundații, modernizarea infrastructurii hidrotehnice și adaptarea sistemului de gospodărire a apelor la efectele schimbărilor climatice.
„Finalizarea acumulării Sălard și reluarea acumulării apei la Leșu, după 12 ani, marchează rezultate concrete ale investițiilor din PNRR în infrastructura de apă. Vorbim despre proiecte care cresc siguranța comunităților, reduc riscul de inundații și aduc sistemul de gospodărire a apelor la standarde moderne, inclusiv prin digitalizare și monitorizare în timp real”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în județul Bihor, la finalizarea lucrărilor de modernizare a acumulării Sălard și la inițierea procesului de reumplere controlată a Barajului Leșu.
La eveniment au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Dragoș Cazan, prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș, și directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, Sándor Pásztor, alături de reprezentanți ai administrației publice centrale, regionale și locale.
Acumularea Sălard, realizată de Administrația Bazinală de Apă Crișuri, are un rol strategic în gestionarea riscului de inundații în bazinul râului Barcău. Investiția, în valoare de peste 22 de milioane de lei, a vizat modernizarea infrastructurii hidrotehnice, punerea în siguranță a digurilor, refacerea echipamentelor de exploatare și implementarea unor sisteme digitale de monitorizare și control. Proiectul a inclus amenajarea unei zone umede de 6 hectare și integrarea unor soluții GIS și imagini satelitare pentru monitorizarea ecosistemelor acvatice.
Lucrările hidrotehnice au presupus intervenții complexe asupra digurilor și echipamentelor de exploatare, inclusiv refacerea golirii de fund și a turnului de manevră, precum și realizarea unui deversor de acces și a infrastructurii aferente. De asemenea, au fost amenajate canalele de acces și drumurile tehnologice, facilitând atât exploatarea în siguranță a acumulării, cât și intervențiile rapide în situații de urgență. Componenta de digitalizare permite monitorizarea în timp real a nivelurilor de apă și o gestionare mai eficientă a resurselor, într-un context în care fenomenele hidrologice extreme devin tot mai frecvente.
La Barajul Leșu, lucrările de reabilitare au ajuns la aproximativ 65% execuție, iar vineri a început procesul de reumplere controlată a acumulării, prima etapă de acest tip din ultimul deceniu. Aceasta se desfășoară etapizat, cu un volum estimat de până la 5 milioane m³ de apă, reprezentând aproximativ 15% din capacitatea totală a lacului, având ca scop verificarea comportamentului structural al barajului și al echipamentelor modernizate.
Pe șantierul de la Leșu sunt în curs lucrări ample de reabilitare structurală și modernizare, inclusiv impermeabilizarea paramentului amonte, consolidarea barajului și implementarea unui sistem de monitorizare prin fibră optică. Modernizările includ și sistemele de control și alarmare prin integrarea unui sistem SCADA performant, reabilitarea drumurilor de acces și implementarea soluțiilor pentru protecția mediului, precum scara de pești și insulele plutitoare pentru colectarea deșeurilor. Peste 100 de muncitori și specialiști sunt implicați în execuția lucrărilor.
Investiția de la Leșu, cu o valoare totală de peste 206 milioane de lei, vizează creșterea siguranței în exploatare a barajului, reducerea riscului de viituri și asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă. Proiectul include lucrări complexe de reabilitare structurală, modernizarea sistemelor de control și alarmare, implementarea unor soluții inovatoare de monitorizare prin fibră optică, precum și măsuri pentru protecția mediului, inclusiv realizarea unei scări de pești pentru menținerea continuității ecologice.
„Aceste proiecte au însemnat ani de muncă, intervenții tehnice complexe și un efort susținut din partea echipelor din teren, a proiectanților, constructorilor și specialiștilor din Apele Române. Au existat provocări tehnice majore, mai ales în cazul Barajului Leșu, unde vorbim despre un obiectiv strategic care nu a mai acumulat apă de 12 ani. Astăzi vedem însă rezultate concrete: infrastructură modernizată, sisteme de monitorizare performante și o creștere semnificativă a siguranței pentru comunitățile din județul Bihor și din întreg bazinul hidrografic”, a declarat Sándor Pásztor.
Potrivit lui Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, acest proiect este un pas major pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor în județul Bihor, investiții începute în perioada în care Ministerul Mediului a fost condus de UDMR. Prin aceste investiții, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își propune să consolideze infrastructura critică de apă și să accelereze adaptarea acesteia la efectele schimbărilor climatice, având beneficii directe pentru comunități și pentru protecția mediului.
