România: De la exportator de energie ieftină către Bulgaria la reexportator la prețuri exorbitante
România importă masiv energie la cele mai mari prețuri din Europa. În ciuda producției de energie din surse fotovoltaice, care reprezintă o treime din total, țara nu reușește să-și acopere consumul. De exemplu, la ora 8:00, consumul era de aproape 5.200 MWh, iar producția de 4.352 MWh. Această situație este rezultatul opririi centralei de la Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea, iar Unitatea 2 a fost oprită anterior. România nu va avea energie nucleară în sistem timp de trei săptămâni, ceea ce a determinat importuri la prețuri exorbitante.
Prețurile energiei în România ajung la 140 euro/MWh, comparativ cu 136 euro/MWh în Bulgaria și 120 euro/MWh în Polonia. Statele din Vest, cum ar fi Franța și Spania, au prețuri semnificativ mai mici, de 37 euro/MWh, respectiv 53 euro/MWh. În aprilie, România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh, în timp ce importurile în orele de vârf de seară au atins valori de până la 250 euro/MWh.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică: „Este parte a răspunsului la întrebarea de ce România are prețuri mari la energie. Nu contează cât produci, ci când produci. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.”
România continuă să abordeze energia dintr-o perspectivă tradițională, concentrându-se pe creșterea capacităților de producție. În contrast, Bulgaria a adoptat mai repede noua logică energetică europeană, punând accent pe capacitatea de a muta energia în timp și pe utilizarea bateriilor „grid-forming”, capabile să stabilizeze rețeaua electrică. În România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following, care nu pot stabiliza independent sistemul. În schimb, Bulgaria are deja 20% dintre bateriile sale de tip Grid-Forming.
România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori, în timp ce Bulgaria are aproximativ 6.700 MW. Totuși, Bulgaria reușește să monetizeze mai bine tranziția energetică datorită investițiilor masive în sisteme de stocare, având deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare. România, în schimb, are doar 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
Eugenia Gusilov, expertă în domeniul energiei, a subliniat că situația actuală putea fi evitată: „Este rezultatul unei proaste planificări și al unei gestionări defectuoase a investițiilor pentru care am avut bani – și bani au fost puși la dispoziție de către Uniunea Europeană. Dacă am fi avut capacitate de stocare, nu eram în această situație.”
Referitor la soluțiile posibile, Gusilov a menționat importanța „demand response”, adică consumul în timpul zilei, când există producție solară. Totuși, majoritatea consumatorilor nu pot ajusta programul de consum, ceea ce va conduce la prețuri mai mari din cauza proastei planificări și a investițiilor nerealizate la timp.
