Parcare pe terenul verde? Descoperă ce conțin documentele care au determinat instanța să permită continuarea proiectului Cambela de la Abator
Scandalul urbanistic din zona Abator continuă la Curtea de Apel, în recurs, după ce Tribunalul Constanța a respins solicitarea de blocare a șantierelor deschise de Cambela Prod. Vecinii din zonă, având calitatea de reclamanți, reprezentați de Felicia Ovanesian, au cerut suspendarea urgentă a cinci autorizații de construire și a hotărârilor de Consiliu Local care stau la baza proiectelor imobiliare de pe Șoseaua Mangaliei nr. 59A.
Instanța a respins însă cererea ca neîntemeiată, iar motivarea judecătorilor evidențiază argumentele care au stat la baza respingerii acestei acțiuni. Judecătorul a precizat că suspendarea unui act administrativ este o măsură de urgență, cu caracter provizoriu, care nu permite instanței să judece fondul problemei sau să efectueze expertize tehnice complexe. Pentru a opri un șantier în această fază, ilegalitatea autorizațiilor trebuie să fie flagrantă, vizibilă la o simplă examinare a actelor, ceea ce nu s-a confirmat în acest dosar.
În privința celei mai contestate decizii – ridicarea unei parcări supraetajate pe un teren considerat de locatari spațiu verde, în baza autorizației 926/2025 – instanța a reținut că documentele oficiale ale primăriei contrazic acuzațiile vecinilor. Actele urbanistice încadrează terenul respectiv în zona de curți-construcții, cu utilizare permisă pentru parcaje și garaje. De asemenea, neconcordanța invocată de vecini în certificatul de urbanism a fost clasificată de autorități drept o simplă eroare materială de tehnoredactare, clarificată printr-o adresă oficială a Serviciului Autorizări Construcții.
Judecătorul a ținut cont și de existența unui litigiu mai vechi, finalizat printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Constanța din 2021, care a validat planul urbanistic zonal din 2014 și o primă autorizație de construire din 2018 pentru același amplasament. Instanța a analizat aceleași motive invocate de reclamanți, inclusiv cel legat de distrugerea spațiului verde, care a fost deja analizat și respins definitiv în trecut. Argumentul modificării PUZ-ului în anul 2024 nu a fost acceptat ca motiv de suspendare, iar actele depuse de investitorul imobiliar au arătat că nu s-a modificat zonarea funcțională a terenului.
Tribunalul a constatat că locatarii nu au putut proba existența unei pagube, iar argumentele privind pierderea arborilor, betonarea zonei, creșterea traficului sau riscurile asupra rețelelor de termoficare au fost catalogate drept „consecințe posibile”. Instanța a subliniat că simplul fapt că un șantier continuă sau că eventualele remedieri ulterioare ar fi costisitoare nu reprezintă un prejudiciu concret, personal și iminent pentru fiecare reclamant în parte, capabil să blocheze automat o investiție privată.
Soluția Tribunalului nu a fost definitivă și a fost atacată cu recurs la instanța superioară. Recursul a fost înregistrat pe data de 7 mai și încă nu a fost stabilit termenul de judecată.
