Politicienii din mediul online: AEP anunță măsuri pentru reglementarea influenței digitale
Șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a discutat despre noile reglementări electorale care vizează campaniile desfășurate online, în special pe platformele de socializare, și implicarea influencerilor care promovează candidați politici. Țuțuianu a recunoscut că intervenția instituțiilor statului a fost tardivă în campania prezidențială din 2024, ceea ce a dus la anularea alegerilor. De asemenea, a subliniat că niciun stat nu dispune, în prezent, de o reglementare completă pentru campaniile electorale online.
Președintele AEP își propune modificări legislative pentru a permite intervenția preventivă a instituției, nu doar reactivă. „Atribuțiile noastre în acest domeniu vor fi nu doar în timpul campaniilor, ci și în afara perioadelor electorale”, a declarat el. Țuțuianu a evidențiat problemele întâmpinate în relația cu marile platforme de socializare, unde unele nu au răspuns la solicitări, iar altele au considerat că anumite postări sunt expresia dreptului la liberă exprimare, nu manipulare.
În ceea ce privește intervențiile AEP, Țuțuianu a menționat că Biroul Electoral Central a emis aproape 3.500 de decizii, dar efectele au fost neglijabile din cauza întârzierii în reacție și a refuzului platformelor de a aplica deciziile emise. „Dacă au trecut zece ore de la diseminarea unui material cu conținut fals sau manipulator, intervenția devine inutilă”, a adăugat el.
Problema lipsei reglementărilor clare privind campaniile online este una globală, iar România caută soluții pentru a supraveghea mai bine spațiul digital. Țuțuianu a declarat că, în prezent, autoritățile nu dispun de instrumentele necesare pentru a controla eficient campaniile online, o problemă comună tuturor statelor europene.
Campaniile electorale din 2024 au scos în evidență o nouă provocare: influencerii care promovează candidați sau partide politice, fără reguli clare privind finanțarea acestor activități. Zeci de influenceri de pe TikTok au fost acuzați de promovare mascată a unor candidați, însă statul a avut dificultăți în a dovedi existența contractelor sau a plăților pentru aceste activități.
