Alegerile anticipate: incertitudini și scenarii posibile în cazul dizolvării Parlamentului
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a subliniat că România nu este pregătită din punct de vedere legislativ pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. În contextul crizei politice recente, procedura dizolvării Parlamentului și organizarea unui nou scrutin legislativ sunt discutate, însă legislația actuală nu oferă un cadru clar pentru desfășurarea acestor alegeri.
În ultimele săptămâni, parlamentari din diverse partide au evocat posibilitatea organizării de alegeri anticipate ca soluție pentru criza politică generată de destrămarea coaliției de guvernare. Adrian Țuțuianu a remarcat că, pe lângă procedura complexă prevăzută de Constituție, nu există acte normative care să reglementeze termenele pentru campania electorală, înscrierea candidaților sau organizarea scrutinului. „Datoria noastră, la Autoritatea Electorală Permanentă, este să venim cu o soluție, pentru că un eveniment electoral neanticipat poate apărea oricând”, a declarat acesta.
România a fost aproape de alegeri anticipate în 2020, când Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Încercările de a declanșa dizolvarea Parlamentului au fost abandonate odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. De asemenea, în 2020, Guvernul Orban a adoptat o ordonanță de urgență referitoare la alegerile anticipate, care a fost ulterior declarată neconstituțională. Țuțuianu a subliniat nevoia unui capitol distinct în viitorul Cod Electoral pentru reglementarea alegerilor anticipate, având în vedere că, conform Constituției, criza trebuie rezolvată în termen de trei luni.
Președintele AEP a adăugat că instituțiile statului ar fi surprinse dacă Parlamentul ar fi dizolvat în actualul context. „Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP ar trebui să elaboreze rapid o reglementare pentru a respecta termenul constituțional, ceea ce ar fi aproape imposibil”, a afirmat Țuțuianu.
Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului
Constituția României prevede două articole relevante pentru dizolvarea Parlamentului. Articolul 89 stipulează că Președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, în cazul în care nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. De asemenea, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial sau în timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război.
Articolul 63 prevede că alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
România nu a avut niciodată alegeri anticipate după 1989. Procedura constituțională necesită o criză politică prelungită, iar în momentele în care această variantă a fost discutată, mulți parlamentari au preferat să evite anticipatele pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen.
