Parchetul General contestă reforma salarială
Parchetul General a criticat noua lege a salarizării din sectorul public, avertizând că prevederile proiectului pot afecta independența sistemului judiciar prin diminuarea veniturilor procurorilor. Instituția a anunțat că se alătură poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și va analiza „toate demersurile legale necesare” pentru apărarea statutului procurorilor.
Într-un comunicat de presă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține că proiectul de lege aflat în dezbatere publică afectează garanțiile financiare asociate funcției de procuror, considerate esențiale pentru independența justiției. „Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar. (…) Independența justiției presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror”, se arată în comunicat.
Parchetul General a subliniat că promovarea ar putea duce la salarii mai mici. Ministerul Public susține că proiectul conține prevederi care ar putea conduce la reducerea veniturilor procurorilor într-un mod care nu reflectă nivelul responsabilităților acestora și rolul lor constituțional. Instituția critică inclusiv mecanismul propus pentru menținerea veniturilor actuale, prin acordarea unei „diferențe salariale tranzitorii”.
„Pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei «diferențe salariale tranzitorii» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui «favor», fiind o noțiune ambiguă și lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are și nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării”, afirmă Parchetul General.
Instituția avertizează că unele prevederi ale proiectului pot genera situații „profund anacronice” în sistemul judiciar. „Unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare”, susține instituția.
Potrivit sursei citate, măsurile propuse riscă să descurajeze magistrații să rămână în sistem și să reducă atractivitatea profesiei pentru absolvenții de drept. Parchetul General consideră deosebit de îngrijorătoare situația procurorilor care vor intra în profesie după adoptarea noii legi și care ar putea avea venituri semnificativ mai mici decât colegii lor încadrați anterior. Instituția atrage atenția că proiectul apare într-un moment în care Ministerul Public se confruntă deja cu un deficit important de personal și cu un volum ridicat de activitate.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei”, se precizează în comunicat.
În acest context, instituția anunță că se raliază poziției exprimate de CSM, „urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor”. Parchetul General cere ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să fie consultați în cadrul dezbaterilor privind noua lege a salarizării și avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală poate afecta funcționarea justiției.
„Adoptarea proiectului în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului”, mai arată instituția.
Proiectul noii legi a salarizării a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii și reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, urmând să intre integral în vigoare de la 1 ianuarie 2027.