Daniel Learciu, sub incidența legii: are 48 de ore să conteste arestarea preventivă până la sfârșitul lunii iulie
Dumitru Daniel Learciu, fost consilier județean PSD Constanța și director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – Constanța, a primit astăzi, 27 iunie 2026, un mandat de arestare preventivă, măsura fiind valabilă 30 de zile. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis propunerea de arestare preventivă formulată de procurorii Parchetului General.
Daniel Learciu are la dispoziție 48 de ore de la pronunțarea deciziei pentru a formula o contestație. El este cercetat în dosarul procurorilor constănțeni Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, de la Parchetul Curții de Apel Constanța.
Conform minutei hotărârii de astăzi, 27 iunie 2026, instanța a decis: „În baza art. 226 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, cu privire la inculpatul Learciu Dumitru Daniel. În baza art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală și art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) din Codul de procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Learciu Dumitru Daniel, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată (4 acte materiale), faptă prevăzută de art. 292 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27 iunie 2026 și până la data de 26 iulie 2026, inclusiv. În baza art. 230 din Codul de procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă a inculpatului Learciu Dumitru Daniel. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare.”
Este important de menționat că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, fiind considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă, conform art. 4 alin. 1 din Codul de procedură penală.
