Dialog captivant cu Mariana Gâju: perspective asupra activității ACoR, reforma administrativă și inițiativele din comuna Cumpăna
Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a discutat despre principalele teme abordate în cadrul Asociației Comunelor din România (ACoR) și despre proiectele locale, în cadrul unui interviu. Edilul a subliniat necesitatea unei reforme administrative etapizate, noile prevederi în urbanism și dificultățile întâmpinate de administrațiile locale în gestionarea deșeurilor și atragerea fondurilor europene.
Reforma administrativă trebuie realizată etapizat
Una dintre temele centrale discutate în ACoR a fost reforma administrativă. Primarii comunelor consideră că modificările trebuie să se bazeze nu doar pe numărul de locuitori, ci și pe suprafața teritoriului administrat și particularitățile fiecărei comunități. Mariana Gâju a subliniat că aceasta nu poate fi realizată fără un referendum, argumentând că un prag arbitrar de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu.
Edilul a dat exemplu localităților cu suprafețe mari și mai multe sate, unde distanțele până la centrul comunei pot fi semnificative. „Această reformă administrativă trebuie făcută treptat, nu deodată, brusc”, a afirmat Gâju.
Noile reguli din urbanism
Un alt subiect important a fost aplicarea noului Cod al urbanismului, care va intra în vigoare pe 25 august. Mariana Gâju a subliniat că administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru modificările legislative și să înțeleagă responsabilitățile care le revin. Edilul a respins ideea că noile prevederi ar însemna „liber la construire” în comune, fără respectarea procedurilor necesare.
Reprezentanții ACoR au discutat despre situațiile comunelor care nu au arhitect-șef și despre posibilitatea de a asigura servicii de urbanism prin cooperare între unitățile administrativ-teritoriale. Gâju a explicat că o astfel de soluție ar putea permite mai multor comune să beneficieze de expertiză specializată.
Problemele din sistemul de salubrizare
Mariana Gâju a abordat dificultățile întâmpinate de administrațiile locale în colectarea taxei de salubrizare și relația cu operatorul regional. Comuna trebuie să achite serviciile chiar și atunci când nu încasează integral taxa de la populație. „Neîncasând primăria toți banii, noi automat suntem obligați să luăm din alte venituri”, a explicat edilul.
Gâju a propus revenirea de la sistemul bazat pe taxă la unul bazat pe tarif și încheierea contractelor direct cu proprietarii imobilelor.
Proiecte de dezvoltare în comuna Cumpăna
În ceea ce privește dezvoltarea comunei, Mariana Gâju a prezentat proiectele realizate cu fonduri europene, cum ar fi campusul școlar, cu o investiție de 8 milioane de euro, și centrul socio-medical, pentru care au fost atrase 3 milioane de euro. Administrația locală caută în continuare surse de finanțare pentru eficientizarea energetică a blocurilor din anii ’70, canalizarea pluvială, reabilitarea infrastructurii rutiere și construirea trotuarelor.
Comuna are în prezent 208 străzi și aproximativ 112 kilometri de drumuri, ceea ce necesită investiții semnificative.
Demersuri pentru amenajarea spațiilor verzi
Gâju a discutat și despre obținerea a 45 de hectare de teren pentru amenajarea unui parc, din care 35 de hectare sunt destinate acestui scop. De asemenea, a menționat necesitatea realizării unui nod de descărcare de pe autostradă către comuna Cumpăna, proiect pe care administrația locală l-a urmărit timp de 11 ani.
„O comună singură este frunză-n vânt, însă glasul puternic al Asociației Comunelor este altfel ascultat”, a concluzionat Mariana Gâju, evidențiind importanța ACoR în reprezentarea intereselor administrațiilor locale din mediul rural.
