Victimele fraudelor bancare: peste 170 de cazuri de creditare ilegală și transferuri către infractori raportate de CSALB
Peste 170 de cereri privind fraude comise pe canale bancare au fost transmise în acest an către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Multe dintre victime s-au trezit cu credite contractate în numele lor sau și-au împrumutat singure bani pe care i-au transferat ulterior către infractori, fiind convinse că astfel își protejează economiile ori obțin câștiguri rapide. Prejudiciile ajung la zeci de mii de euro.
Cele mai multe dintre aceste solicitări descriu cazuri în care consumatorii înșelați s-au trezit în situația de a avea datorii către bănci, după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi bancare în numele lor. În majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale și chiar la propriile telefoane sau aplicații de internet banking.
În analiza CSALB sunt și situații în care consumatorii au contractat ei înșiși creditele pe care le-au virat apoi către conturi necunoscute, din dorința de a cumpăra criptoactive, acțiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude ori datorii. Cererile de negociere cu băncile evidențiază mecanisme complexe de înșelăciune, iar pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro în cazurile analizate de CSALB.
Din păcate, în majoritatea situațiilor, băncile nu acceptă aceste cereri de conciliere în cadrul CSALB. Motivul principal este că situațiile descrise sunt, în prezent, în atenția Poliției, dar și faptul că infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor acestora.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător care face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. „Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. «Creditele false» provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de home banking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.”
Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii își manipulează emoțional victimele și se prezintă a fi „de la bancă”, „de la Poliție” sau „de la BNR”. Totodată, vin și cazuri în care oamenii au făcut credite sub presiunea psihologică a infractorilor, iar apoi au transferat banii în conturi controlate de aceștia.
O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorința consumatorilor de a câștiga bani rapid, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Prin aplicații de control de la distanță, infractorii ajung să fure în câteva secunde economii făcute în ani de zile sau să solicite împrumuturi în numele celor înșelați.
Recomandările CSALB sunt, în primul rând, de a verifica atent autenticitatea apelurilor sau a mesajelor primite, care le cer consumatorilor să facă operațiuni financiare în mare grabă, sub diverse pretexte. Atenție mare și la cazurile în care se solicită identificări video cu consumatorii, deoarece respectivele înregistrări pot fi utilizate ulterior, prin procedee deepfake, pentru autentificare în aplicațiile de banking. Practic, atacatorii pot folosi înregistrări video și audio pentru a ocoli sistemele de securitate ale băncilor.
Consumatorilor li se reamintește că băncile nu solicită niciodată date de acces (user, parolă), coduri de autorizare (PIN, CVV), indiferent de canalul de comunicare. „Evitați accesarea linkurilor primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau mesaje pe rețelele sociale care par a fi ale băncii, mai ales dacă vi se solicită să acționați rapid sau să vă introduceți datele personale sau bancare. Nu descărcați aplicații la solicitarea altor persoane și nu urmați instrucțiuni primite telefonic, de obicei semnalând situații urgente în care trebuie să acționați pentru efectuarea de plăți, transferuri sau blocări/deblocări de conturi. Verificați periodic tranzacțiile și soldurile conturilor și activați notificările pentru a depista imediat orice activitate suspectă. Securizați-vă telefonul și aplicațiile prin parole și nu le comunicați nimănui!”
