Strategia de modernizare a forțelor armate pentru deceniul viitor
CSAT a analizat și aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), document care stabilește, pentru perioada 2027-2036, ce echipamente militare va cumpăra România și care sunt prioritățile în domeniul Apărării. Decizia vine la patru ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, țară cu care România are cea mai lungă graniță. Ministerul Apărării Naționale a explicat modul în care este construit planul, programele de înzestrare aflate deja în derulare, prioritățile pentru perioada 2027-2030 și legătura dintre acestea și instrumentul european de finanțare SAFE.
Ce este PIAR și de ce este necesar
Planul de Înzestrare a Armatei României este documentul programatic prin care se realizează planificarea unitară a înzestrării Armatei, astfel încât aceasta să dispună de capabilitățile militare necesare îndeplinirii misiunilor, conform legislației în vigoare. PIAR este elaborat în baza Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care prevede că programele multianuale de înzestrare a forțelor sistemului național de apărare sunt aprobate de CSAT, și a Legii nr. 203/2015 privind planificarea Apărării, care reglementează planificarea armamentelor. Necesitatea dezvoltării capabilităților militare este legată și de obligațiile asumate de România prin Tratatul Nord-Atlantic.
Războiul din Ucraina și nevoia de reziliență
MApN pornește de la evaluarea unui mediu de securitate regional instabil și imprevizibil. Existența unui conflict armat de amploare la granița României a determinat reevaluarea capacității de reacție a Armatei și a modului în care aceasta trebuie să răspundă noilor tipuri de amenințări. Războiul din Ucraina a demonstrat necesitatea existenței unor capabilități militare pregătite să intervină imediat, inclusiv în timp de pace, dar și a unei industrii naționale de apărare capabile să susțină și să multiplice aceste capabilități în cazul unei crize sau al unui război.
5% din PIB pentru apărare
Un alt factor care influențează amploarea programelor de înzestrare este angajamentul financiar asumat de statele NATO. La Summitul NATO de la Haga, desfășurat între 24 și 26 iunie 2025, aliații, inclusiv România, s-au angajat că până în 2035 să aloce anual 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Ținta de 5% este împărțită în două componente: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise și 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe domeniului apărării. Angajamentul a fost reconfirmat la Summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie 2026.
Un plan pe 10 ani, actualizat anual
PIAR are un orizont de 10 ani și este actualizat anual. Documentul este prezentat de fiecare dată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a asigura coerența planificării armamentelor și a programelor de achiziții. La fiecare actualizare, MApN ia în calcul evoluția mediului de securitate, lecțiile rezultate din conflictele recente, necesitatea consolidării capabilităților militare, livrările de echipamente, execuția bugetară din anul precedent, resursele financiare alocate pentru înzestrare și obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Cele șase direcții de capabilități pentru 2027-2030
Prioritățile pentru înzestrare sunt organizate în șase mari categorii de capabilități:
- Capabilități de angajare – „Engage”: include echipamente pentru lupta propriu-zisă, precum armamentul individual, transportorul blindat Piranha 5, vehicule tactice blindate, tancuri, obuziere, avioane multirol, sisteme UAS cu capabilități de lovire.
- Capabilități de protecție – „Protect”: sisteme de apărare antiaeriană, echipamente de protecție CBRN, sisteme de apărare cibernetică.
- Capabilități de consultare, comandă și control – „C3”: infrastructura necesară conducerii operațiunilor, cum ar fi punctele de comandă și sistemele integrate de comunicații.
- Capabilități de informații – „Inform”: sisteme pentru culegerea și transmiterea informațiilor, inclusiv senzori ISR, drone, radare.
- Capabilități de proiecție – „Project”: avioane pentru transportul strategic al forțelor.
- Capabilități de susținere – „Sustain”: logistică, elicoptere multifuncționale, platforme de transport auto.
Programele deja în derulare
O parte dintre programele de înzestrare incluse în plan sunt deja în execuție, cum ar fi sistemul de rachete sol-aer HSAM – PATRIOT, transportorul blindat Piranha 5, sistemul de artilerie MLRS – HIMARS, avionul multirol F-35, sistemul de obuzier de calibru 155 mm și tancul principal de luptă.
22 de proiecte finanțate prin SAFE
O parte importantă a înzestrării din perioada următoare va fi susținută prin SAFE – Security Action for Europe, instrumentul Uniunii Europene. România are planificate 22 de proiecte SAFE, dintre care 14 au fost deja semnate.
Cât primește România prin SAFE
România beneficiază de o sumă totală de 16,68 miliarde de euro alocată de Comisia Europeană, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro revin Ministerului Apărării Naționale. Este necesară o creștere graduală a alocațiilor bugetare pentru apărare în perioada 2027-2030 pentru a utiliza eficient aceste fonduri.
Alte programe aflate la început
MApN are în vedere inițierea unor noi programe de înzestrare prioritare, inclusiv sisteme autonome subacvatice, nave pentru protecția porturilor, echipamente de geniu și un sistem de război electronic.
