Studii sau carieră: Motivele din spatele alegerilor surprinzătoare ale tinerilor din județul Constanța
În România anului 2025, educația a devenit pentru mulți tineri din zonele rurale o opțiune greu accesibilă. Tot mai mulți adolescenți aleg să abandoneze școala în favoarea unei școli profesionale sau, în unele cazuri, renunță complet la educație pentru a munci. Această tendință ridică întrebări legate de motivele care stau în spatele acestor alegeri.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Constanța, 19 unități de învățământ din județ au beneficiat de finanțare prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Printre acestea se numără Școala Gimnazială nr. 1 Poarta Albă, care oferă elevilor ciclului gimnazial o masă zilnică, și Școala Gimnazială nr. 1 Rasova, care a achiziționat echipamente tehnologice și a organizat ore remediale pentru 93 de elevi. Totuși, rata de abandon școlar în județ este de aproximativ 0,016%, indicând că, în ciuda eforturilor, există provocări persistente în menținerea elevilor în sistemul educațional.
Povestiri marcante: tinerii constrânși să aleagă între a supraviețui și a învăța
Pentru a înțelege motivele care determină abandonul școlar, au fost intervievați câțiva tineri. Aceștia au menționat că, în ciuda dorinței de a continua studiile, factori precum dificultățile financiare și problemele familiale i-au constrâns să prioritizeze supraviețuirea.
Carmen: un vis artistic frânt de responsabilități
Carmen visa să urmeze Facultatea de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța, dar, după divorțul părinților săi, a fost nevoită să renunțe la studii pentru a-și ajuta familia. „Divorțul mi-a afectat atât de mult fratele… Mama lucrează, iar această responsabilitate a căzut pe umerii mei acum,” povestește ea.
Gabriela: educația, o opțiune în afara posibilităților
Gabriela provine dintr-o familie numeroasă și modestă. A fost constrânsă de situația economică să abandoneze ciclul primar pentru a-și ajuta părinții: „Mi-a fost greu să mai continui,” spune ea.
Valentina: când familia devine prioritate
Valentina, la fel ca Gabriela, a renunțat la studii pentru a contribui la întreținerea familiei. „Situația noastră financiară nu ne permitea să continuăm,” mărturisește ea.
Ionuț: blocat între muncă și studii
Ionuț provine dintr-o familie defavorizată. După diagnosticarea tatălui său cu o boală gravă, a renunțat la studii: „Am început să muncesc cu ziua prin sat,” afirmă el.
Robert: munca, prioritară în fața ciclului liceal
După decesul tatălui său, Robert a simțit că nu mai poate continua liceul. „Am început să muncesc cu ziua, lucrând în construcții,” povestește acesta.
Alin: o alegere dificilă
Alin a renunțat la liceu pentru a-și sprijini familia, simțind o responsabilitate imensă față de mama sa: „Mă simțeam vinovat când o vedeam cum se străduiește,” mărturisește el.
Iulian: sacrificiul pentru familie
Iulian, care locuiește cu bunica sa, a renunțat la școală pentru a o îngriji: „Trebuia să fiu acolo pentru ea,” spune el.
Andrei: viața îți schimbă prioritățile
Andrei a renunțat la liceu după decesul tatălui său, simțind că nu are altă opțiune decât să muncească pentru a se întreține: „Am rămas în grija bunicii mele, care are nevoie de sprijin,” afirmă el.
Viziuni din spatele catedrei
Cadrele didactice au fost martorii poveștilor elevilor care au abandonat școala. Profesoara de desen a lui Carmen observă impactul dificultăților familiale asupra elevilor: „Responsabilitățile familiale au cântărit mai mult decât orice sfat pe care aș fi putut să i-l dau.” Profesorul de istorie al lui Ionuț subliniază că lipsa de resurse l-a tras înapoi: „Îmi pare rău că n-am reușit să-l conving să rămână.”
Directorul lui Alin afirmă că responsabilitatea de a sprijini familia l-a apăsat mult: „Îmi doresc să-l văd cândva reîntorcându-se la studii.” Profesorul de matematică al lui Iulian consideră că lipsa de sprijin a redus mult timpul dedicat școlii. „Este o pierdere pentru sistemul educațional, dar și o realitate a vieții,” concluzionează el.
Răspunsuri din partea conducerii
Autoritățile locale și reprezentanții instituțiilor de învățământ au avut atitudini rezervate, iar unele persoane nu au răspuns la solicitări. Abandonul școlar rămâne o problemă complexă, care afectează nu doar viitorul tinerilor, ci și al întregii comunități. În fața unor obstacole sociale și economice, mulți elevi sunt constrânși să renunțe la studii, sacrificându-și potențialul. Poveștile lor evidențiază necesitatea de atenție, înțelegere și acțiuni concrete pentru a aborda această situație.