Transformare surprinzătoare în sistemul judiciar
Începând cu data de 15 septembrie 2026, toate dosarele din instanțele judecătorești din România vor fi repartizate printr-un mecanism obiectiv de gestionare a activității acestora. Acest nou sistem are ca scop corelarea fluxului de cauze înregistrate cu capacitatea reală de procesare a instanțelor, ținând cont de resursele umane disponibile.
Conform datelor oficiale, această măsură este destinată să asigure o funcționare eficientă a instanțelor și menținerea calității actului de justiție, în contextul unei activități suprasolicitate de numărul ridicat de cauze și deficitul de personal. Avocata Ghiulfer Aisun Ismail, din cadrul Baroului Constanța, subliniază că încărcătura instanțelor este extrem de mare, iar numărul de dosare repartizate depășește capacitatea normală de soluționare în multe cazuri.
„Ședințele de judecată sunt foarte lungi, uneori cu 70-80 de dosare înscrise pe listă“, afirmă avocata. Ea adaugă că judecătorii trebuie să gestioneze cauze urgente, să participe la ședințele curente, să studieze dosarele și să redacteze hotărârile.
Justițiabilii se plâng de intervalele mari dintre termenele de judecată și de durata proceselor. Avocata Ismail atrage atenția că astfel de întârzieri afectează ritmul de lucru și timpul acordat fiecărei cauze. De asemenea, în ultimii ani, activitatea instanțelor a fost îngreunată de desființarea unor completuri de judecată, redistribuirea dosarelor și diferite incidente administrative.
„Limitarea numărului de dosare repartizate nu rezolvă cauza problemei, ci riscă să mute perioada de așteptare din interiorul procesului într-o etapă administrativă anterioară repartizării“, subliniază avocata. Aceasta completează că accesul liber la justiție nu se reduce doar la posibilitatea de a depune o cerere, ci implică și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, conform articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Noul mecanism păstrează repartizarea aleatorie a dosarelor și asigură că numeroase cauze urgente beneficiază de un regim prioritar. Ismail menționează că, în cazul dreptului familiei, chiar și cauzele care nu sunt formal etichetate ca urgente pot afecta relații fundamentale, în special atunci când sunt implicați minori.
„Timpul judiciar nu este neutru, în special când în centrul litigiului se află un minor“, afirmă avocata, adăugând că efectele măsurii trebuie urmărite cu atenție. Normarea activității judecătorilor este necesară, dar nu poate fi singurul răspuns. Este esențială ocuparea posturilor vacante, suplimentarea schemelor de judecători și grefieri, asigurarea continuității completelor și digitalizarea instanțelor.
În încheiere, Ghiulfer Aisun Ismail subliniază că trebuie menținut un echilibru real între condițiile de muncă ale judecătorilor și drepturile justițiabililor. Eficiența noului mecanism va fi apreciată în funcție de faptul că cetățenii vor primi o hotărâre de calitate într-un termen rezonabil.
