Căderea airBaltic preconizează o iarnă provocatoare pentru operatorii aerieni de mică amploare din Europa, iar TAROM ar putea resimți efectele
Problemele financiare ale airBaltic, care a solicitat protecție în baza Capitolului 11 din legislația americană a falimentului, amplifică temerile privind o iarnă dificilă pentru companiile aeriene mai mici, în condițiile în care războiul cu Iranul menține costurile combustibilului pentru avioane la niveluri ridicate. Conflictul a provocat cea mai gravă criză de costuri pentru sectorul aerian de după pandemia de COVID-19.
AirBaltic este prima companie aeriană europeană care solicită protecția legii falimentului în timpul actualului conflict. Companiile aeriene operează cu marje relativ reduse și sunt deosebit de vulnerabile în timpul iernii, când rezervările și călătoriile scad, iar operatorii consumă o parte din lichiditățile acumulate în sezonul de vară. „Companiile mai mici, de nișă, sunt cele mai expuse riscului”, a declarat analistul de aviație John Strickland.
Prețul combustibilului pentru avioane ar urma să rămână ridicat atât timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Costul acestuia s-a dublat de la declanșarea războiului, la sfârșitul lunii februarie, afectând inclusiv marile companii low-cost care depind de tarife reduse pentru atragerea pasagerilor. Pierderile operaționale ale Wizz Air s-au adâncit în primul trimestru, iar compania estimează că veniturile pe loc vor continua să scadă în trimestrul actual, după ce a redus tarifele pentru a atrage călători. Numărul pasagerilor a ajuns, totuși, la un record de 8,7 milioane în august.
Wizz Air susține că lichiditățile solide, programul de hedging pentru combustibil și una dintre cele mai tinere și eficiente flote din Europa îi permit să continue investițiile și expansiunea. James Halstead, managing partner la Aviation Strategy, consideră că operatorul se află într-o poziție mai bună decât companiile aeriene de stat. „Cresc puternic, ceea ce înseamnă că sacrifică acum randamentele pentru stabilitatea viitoare. Au un brand și un model operațional foarte bun și beneficiază de sprijin”, a spus Halstead.
Presiunile nu se limitează la Europa. AirAsia încearcă să atragă capital nou după pierderi repetate și o restructurare agresivă, deși susține că cererea rămâne solidă, iar compania nu vede probleme privind sustenabilitatea afacerii. Operatorul canadian Air Transat încearcă, la rândul său, să-și stabilizeze activitatea prin reducerea costurilor și creșterea productivității.
Deteriorarea pieței ar putea determina companiile naționale mai mici să cedeze rute rivalilor cu resurse financiare mai mari. În august, CEO-ul Wizz Air, Jozsef Varadi, a declarat că operatorul este interesat să preia rute ale companiei românești TAROM. „Pentru compania aeriană națională a României, falimentul nu este un scenariu aflat pe masă”, a transmis TAROM, adăugând că își reînnoiește flota și își reconstruiește strategia pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților.
Condițiile dificile ar putea accelera consolidarea industriei europene, împingând unii operatori mai mici către grupuri precum IAG, proprietarul British Airways, Lufthansa și Air France-KLM. Norse Atlantic, care continuă să raporteze pierderi trimestriale, a început în iulie un proces pentru o posibilă vânzare sau fuziune, în timp ce compania poloneză de stat LOT este de mai mulți ani considerată o posibilă țintă de consolidare.
AirBaltic caută un nou investitor strategic, dar până acum nimeni nu și-a exprimat public interesul. Lufthansa deține 10% din compania letonă și a precizat că nu intenționează să-și majoreze participația. Analiștii consideră însă că procedura Chapter 11 i-ar putea oferi airBaltic șansa de a se restructura și de a supraviețui. „Le oferă un cadru de protecție pentru a-și pune afacerile în ordine”, a declarat Strickland, indicând restructurarea companiei scandinave SAS drept exemplu de redresare reușită.
