Fostul șef al DIICOT a primit pedeapsa finală
Un fost procuror-șef al DIICOT Ialomița a fost condamnat definitiv, marți, de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și la plata unei amenzi penale de 80.000 de lei, pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Fostul procuror-șef a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să scrie în declarațiile date în fața sa fapte nereale privind restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia unor percheziții. De asemenea, acesta a întocmit trei procese-verbale în care a consemnat lucruri neadevărate, prezentând ulterior documentele comisiei de control a structurii centrale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut condamnarea inculpatului Alexandru Mihailiuc la pedeapsa de un an de închisoare și la amenda penală în cuantum de 80.000 de lei, pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Aplicarea pedepsei închisorii a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Instanța de apel a dispus desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals.
Potrivit rechizitoriului Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul Mihailiuc a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să consemneze, în declarațiile date în fața sa în calitate de procuror, împrejurări nereale referitoare la restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare. De asemenea, acesta a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documentele fiind ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale.
În motivarea soluției, instanța supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale. Instanța a reținut, de asemenea, că faptele au fost săvârșite în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă o gravitate sporită.
