România, pe frontul provocărilor rusești?
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, avertizează că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO prin acțiuni menținute sub pragul unui atac militar direct, inclusiv prin incursiuni cu drone și operațiuni hibride. Diaconescu a discutat despre riscul unor provocări în spațiul Alianței și despre necesitatea ca autoritățile să comunice mai clar publicului riscurile de securitate. El subliniază că răspunsul trebuie să fie unul de încredere și determinare, nu de inducere a fricii.
Diaconescu afirmă că acțiunile militare și provocările sunt deja în desfășurare, iar problema constă în modul în care acestea sunt gestionate și în momentul în care ar putea depăși un prag critic. „Absolut nimeni, indiferent de voce și de aplicare, nu exclude acest atac. Un atac nu trebuie să fie devastator pentru a genera o situație extrem de dificilă pentru Alianță”, a declarat el. Fostul ministru a dat exemplu Lituaniei, care își pregătește scenarii pentru evacuarea populației în caz de agresiune.
„Lituania se gândește să își mute întregul popor. Trei coridoare au fost stabilite spre Polonia în caz de atac”, a afirmat Diaconescu. El susține că Rusia urmărește, prin acțiuni hibride, să testeze solidaritatea statelor NATO până sub pragul care ar declanșa Articolul 5. Acesta a explicat că un atac ar putea implica o ocupare parțială a unei zone din spațiul Alianței, urmând ca retragerea să devină un obiect de negociere.
Diaconescu a menționat și războiul hibrid din Ucraina, unde sunt vizate infrastructuri strategice, cum ar fi cabluri submarine și conducte de gaz, dar și persoane cu capacitate de decizie. „S-ar muta practic interesul Federației Ruse spre Alianța Nord-Atlantică. Din acest punct de vedere, ai nevoie de un răspuns. Acest răspuns, înainte de a fi unul militar, trebuie să fie unul de încredere la nivelul poporului tău”, a declarat el.
Fostul șef al diplomației române a subliniat că răspunsul autorităților trebuie să țină cont de percepția populației asupra amenințărilor. „Ideea de a inspira frică, de a crea clivaje în societate nu e simplă, e un dialog complicat”, a afirmat el. Diaconescu a dat exemple de măsuri adoptate în alte state europene, inclusiv dezbateri privind serviciul militar și pregătirea populației pentru situații de urgență.
El a precizat că nu dorește să inducă panică, ci să descrie schimbările de abordare din Europa. „Relatez o serie de elemente care astăzi arată un anume tip de responsabilitate cum nu am fost obișnuiți acum doi ani”, a spus Diaconescu.
Întrebat dacă România are o strategie diferită de cea a celorlalte state europene, Diaconescu a respins această idee, afirmând că „nu cred că percepția Moscovei exclude o țară”. România se află într-o zonă geografică strategică în contextul războiului din Ucraina și al activității militare ruse din regiunea Mării Negre. El a menționat incidente recente care au implicat drone în zona Mării Negre și în apropierea graniței.
Diaconescu susține că scopul unor astfel de acțiuni ar putea fi verificarea reacției statelor NATO. „Dacă vrei să generezi un gest sub Articolul 5, în așa fel încât să testezi solidaritatea, răspunsul e da”, a afirmat el. În acest context, fostul ministru consideră că autoritățile trebuie să comunice mai clar populației riscurile de securitate și măsurile adoptate.
„Dacă societatea alege între frică, haos sau încredere și determinare, trebuie să vorbești despre cum, așa cum te pricepi sau cum ai capacitatea și încrederea”, a spus Diaconescu. Declarațiile sale se aliniază cu avertismentul anterior că Rusia poate folosi acțiuni hibride pentru a testa solidaritatea statelor NATO.
Întrebat dacă poziția României transmite Moscovei că țara noastră este un punct sensibil pentru noi provocări, Diaconescu a vorbit despre logica escaladării controlate. „Escaladează pentru a dezescalada. Dacă escaladezi și în diplomație, asta e”, a declarat el. Problema nu se limitează la un singur incident, ci la modul în care statele NATO își construiesc capacitatea de descurajare și transmit un mesaj comun.
