Un sfert dintre tinerii români se află în afara educației și a pieței muncii
În 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională, conform raportului „Education at a Glance 2026”. Această pondere este cu nouă puncte procentuale mai mare decât media de 14% înregistrată în statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Tinerii din această categorie sunt denumiți NEET, adică persoane care nu sunt angajate și nu participă la educație sau formare profesională.
OCDE subliniază că perioadele prelungite de inactivitate la începutul vieții profesionale pot avea efecte negative pe termen lung asupra veniturilor și parcursului socio-economic. Conform raportului, tinerii care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație reprezintă o preocupare majoră pentru politicile publice, având în vedere că inactivitatea prelungită poate afecta negativ parcursul socio-economic ulterior.
Nivelul educației în România
La nivelul statelor OCDE, nivelul de educație al populației a atins un maxim istoric în 2025, cu 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani deținând o calificare universitară, iar 39% având studii liceale sau postliceale. În contrast, doar 19% dintre adulții români din aceeași categorie de vârstă au studii universitare, mai puțin de jumătate față de media OCDE. În schimb, 56% dintre românii din această grupă de vârstă au studii liceale sau postliceale, depășind media de 39% înregistrată la nivelul OCDE.
De asemenea, datele arată o scădere a ponderii calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor mai tinere, cu 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani având o astfel de calificare, comparativ cu 45% în cazul celor cu vârste între 25 și 34 de ani.
Rata șomajului tinerilor cu studii superioare
Rata șomajului în rândul tinerilor adulți cu studii superioare din România a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025. La nivelul statelor OCDE pentru care există date comparabile, rata medie a scăzut în aceeași perioadă de la 7% la 5%. Importanța educației pe piața muncii se reflectă și în nivelul veniturilor. Angajații români care lucrează cu normă întreagă pe parcursul anului și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională, iar diferențele sunt de 8% pentru absolvenții de învățământ liceal vocațional și de 18% pentru cei care nu au terminat liceul.
La nivelul OCDE, diferențele salariale față de media națională sunt de 13% pentru absolvenții de liceu teoretic, de 17% pentru cei cu pregătire vocațională și de 31% pentru angajații cu un nivel de educație inferior celui liceal. Raportul evidențiază o particularitate a României: persoanele cu studii liceale vocaționale au un decalaj salarial mai redus față de media națională decât absolvenții de liceu teoretic, în timp ce, la nivelul OCDE, situația este inversă.
Lucrul de acasă și accesul la locuri de muncă
Nivelul educației influențează și accesul la locuri de muncă ce permit desfășurarea activității de acasă. În România, 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, ocazional sau în mod obișnuit, comparativ cu numai 2% dintre cei care au studii liceale sau postliceale. Procentele sunt considerabil mai reduse decât mediile OCDE, unde 42% dintre angajații cu studii superioare lucrează cel puțin ocazional de acasă, față de 18% dintre cei cu studii liceale sau postliceale.
