Focul verii: o vară europeană devastatoare, cu zeci de mii de victime și recolte risipite, un semnal de alarmă pentru viitor
Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă vară de la începutul măsurătorilor, cu temperaturi ale aerului cu 2,5°C peste media ultimului deceniu, conform raportului serviciului european Copernicus. La nivelul întregului continent, vara a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată. Valurile repetate de căldură au dus la moartea a zeci de mii de oameni, au distrus recolte și au provocat oprirea unor centrale electrice.
Căldura extremă care a persistat în vestul Europei în această vară a fost cea mai intensă înregistrată vreodată. Mai mult de jumătate din continent a experimentat un stres termic „foarte puternic”, cu temperaturi resimțite de peste 38°C. În vestul Europei, temperaturile la suprafață, înregistrate între iunie și august, au fost cu 2,5°C mai ridicate decât media ultimului deceniu. De asemenea, în restul continentului, deși căldura a fost mai puțin intensă, a provocat decese semnificative, iar vara a fost a treia cea mai caldă din istorie.
Impactul fenomenului El Niño
Aceste constatări coincid cu intensificarea fenomenului El Niño, care afectează clima globală, crescând temperaturile și amplificând fenomenele meteorologice extreme din America de Sud până în Australia. Se estimează că El Niño ar putea provoca aproape o jumătate de milion de decese suplimentare asociate căldurii până în februarie. În Europa, efectele se simt în principal indirect, prin scumpirea alimentelor și creșterea inflației, iar căldura intensă din această vară este rezultatul acumulării gazelor cu efect de seră din arderea combustibililor fosili.
Valuri de căldură extremă
Raportul arată că, în 17 zile din această vară, temperaturile au depășit 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. Comparativ, în 2003, un an marcat de căldură extremă, acest lucru s-a întâmplat în 11 zile, iar în 2025, în doar șapte. Căldura intensă a condus la un număr record de 13 zile cu stres termic „foarte puternic” în vestul Europei. Condițiile meteorologice specifice verii au apărut neobișnuit de devreme, cu un val puternic de căldură surprinzător la sfârșitul lunii mai, iar temperaturile ridicate au persistat inclusiv în septembrie.
Efectele devastatoare ale căldurii extreme
Efectele combinate ale căldurii extreme, secetei și incendiilor au fost devastatoare. Temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins niveluri record, iar râurile continentului au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. Vremea caniculară și seceta au favorizat propagarea incendiilor de vegetație. Până la sfârșitul lunii septembrie, incendiile au afectat 680.000 de hectare, ceea ce plasează anul 2023 pe locul al treilea în clasamentul celor mai grave bilanțuri pentru această perioadă a anului.
Fumul generat de incendii a eliberat în aer cu 30% mai multe particule fine decât media ultimelor două decenii, reprezentând o amenințare majoră la adresa sănătății oamenilor. Cercetătorii avertizează că aceste schimbări climatice sunt fără precedent, evidențiind un număr crescut și o intensitate mai mare a fenomenelor meteorologice extreme, care au doborât recorduri atât la nivel local, cât și regional.
Apeluri la acțiune
Pentru a limita încălzirea globală și a proteja populația de efectele căldurii, experții recomandă guvernelor să renunțe la arderea combustibililor fosili, să asigure umbrirea clădirilor, să extindă spațiile verzi în orașe și să instaleze sisteme de aer condiționat în spitale, școli și centre de îngrijire.
