Parchetul General respinge reducerea pedepselor pentru consumul de droguri
Parchetul General a transmis astăzi, 9 octombrie 2026, că se opune diminuării sancțiunilor penale pentru deținerea de droguri pentru consum propriu, propunere cuprinsă într-o inițiativă legislativă care urmărește transformarea infracțiunii de deținere de droguri pentru consum propriu în contravenție.
Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a subliniat importanța menținerii unui cadru penal coerent și eficient, însoțit de dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor. „Politica penală în materia drogurilor trebuie să fie fermă față de fenomenul infracțional, proporțională față de conduita individuală și responsabilă față de sănătatea publică“, a afirmat aceasta.
Argumentele Parchetului General
În comunicatul de presă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a evidențiat câteva considerente importante care justifică opoziția față de inițiativa legislativă:
- Protejarea sănătății publice și a persoanelor vulnerabile: Consumul ilicit de droguri este o problemă majoră de sănătate publică, afectând nu doar consumatorii, ci și familiile și comunitățile. Relaxarea regimului sancționator, fără studii de impact și mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog.
- Legătura dintre deținerea pentru consum propriu și piața ilicită a drogurilor: Deținerea de droguri pentru consum propriu nu poate fi privită în mod exclusiv ca o conduită individuală, având implicații asupra pieței ilicite. Cererea de droguri sprijină activitățile de trafic, iar consumatorii trebuie să fie tratați diferit de traficanți, fără a justifica o diminuare generalizată a răspunderii penale.
- Mecanisme legale de individualizare a răspunderii penale: Reglementările actuale permit o diferențiere a tratamentului sancționator, adaptându-se la natura substanțelor și circumstanțele personale ale autorilor. Diminuarea pedepselor nu este singura soluție pentru evitarea consecințelor penale disproporționate.
- Riscul afectării eficienței activității de urmărire penală: Modificarea limitelor de pedeapsă poate avea efecte negative asupra competenței organelor judiciare și asupra aplicării unor instituții de drept penal și procesual penal. O intervenție legislativă care urmărește reducerea sancțiunilor fără evaluarea impactului asupra activității de urmărire penală poate genera dificultăți în aplicare.
- Abordare integrată fără renunțarea la instrumentele penale: Parchetul susține că măsurile terapeutice și de prevenire nu necesită reducerea sancțiunilor penale, cele două intervenții putând funcționa complementar. Reformele legislative trebuie să se bazeze pe date statistice relevante și evaluări criminologice și medicale.
Concluzie
În concluzie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că inițiativa legislativă nu oferă premisele necesare pentru realizarea unui echilibru corespunzător între protecția sănătății publice și individualizarea răspunderii penale. Prin urmare, se formulează un punct de vedere nefavorabil adoptării propunerii legislative în forma analizată.
