Strategiile Cabinetului Luca Niculescu pentru temperarea deficitului bugetar
Executivul își propune să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2030, prin limitarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și o mai bună colectare a veniturilor. Programul Guvernului Niculescu prevede eficientizarea administrației, reevaluarea programelor publice și prioritizarea investițiilor, având în vedere că dobânzile la datoria publică se apropie de 3% din PIB.
Documentul pornește de la deficitul bugetar de 9,3% din PIB înregistrat în 2024 și de la obiectivul închiderii anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, conform metodologiei europene ESA. Pentru 2027, Guvernul trebuie să respecte traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană, în condițiile dispariției granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar costurile cu dobânzile rămân ridicate. Potrivit programului, deficitul ar urma să coboare la 3,2% din PIB în 2029 și sub pragul de 3% în 2030, termenul-limită stabilit în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Cheltuielile publice, principalul obiectiv al ajustării
Executivul anunță că efortul de consolidare fiscală din perioada 2027-2028 va veni în principal din reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor curente și prioritizarea programelor publice. „Nicio cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente” este unul dintre principiile asumate în programul de guvernare.
Guvernul intenționează să extindă analizele privind eficiența cheltuielilor în marile sisteme publice și să condiționeze alocările bugetare de rezultate măsurabile. Programele care nu își ating obiectivele sau care se suprapun cu alte forme de finanțare ar urma să fie restructurate, comasate sau închise.
Planul include și reorganizarea administrației centrale și locale, comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse și ocuparea posturilor vacante doar în domeniile considerate prioritare. În plus, achizițiile pentru bunuri și servicii standard, precum energia, echipamentele IT, autoturismele și consumabilele, ar urma să fie centralizate pentru reducerea costurilor.
Cheltuielile de personal trebuie să urmeze traiectoria de scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. În cazul asistenței sociale, programul stabilește un plafon de 12,2% din PIB.
Colectare mai bună și combaterea evaziunii fiscale
Pe partea de venituri, Guvernul mizează pe reducerea evaziunii fiscale, recuperarea arieratelor și îmbunătățirea conformării contribuabililor. Una dintre priorități este reducerea decalajului de TVA, documentul indicând că România pierde aproximativ 30% din această taxă.
Executivul promite rambursări mai rapide de TVA pentru contribuabilii corecți, care ar urma să fie suspendate numai atunci când există suspiciuni documentate de fraudă. Programul prevede și revizuirea facilităților fiscale și a regimurilor preferențiale, pe baza unor evaluări de impact, precum și lărgirea bazei de impozitare. Principiul cotei unice este menținut ca reper pentru predictibilitatea sistemului fiscal.
De asemenea, Guvernul își asumă eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânarea sau suspendarea măsurii, considerând că acest impozit penalizează cifra de afaceri în locul profitului real și afectează investițiile și competitivitatea companiilor.
Dobânzile consumă tot mai mulți bani de la buget
Reducerea deficitului este necesară și pentru limitarea costurilor de finanțare ale statului. Potrivit datelor incluse în program, dobânzile plătite în primele opt luni din 2026 au ajuns la 42,1 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproape 3% din PIB. Datoria publică a ajuns la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei.
Guvernul urmărește revenirea la o perspectivă stabilă a ratingului de țară în cel mult 12 luni și intenționează să reducă riscurile de finanțare printr-o administrare mai eficientă a datoriei publice și prin extinderea finanțării în lei.
Investițiile, protejate în procesul de consolidare
Programul de guvernare prevede că reducerea deficitului nu trebuie să compromită investițiile publice și dezvoltarea economică. Proiectele finanțate din fonduri europene, investițiile strategice în infrastructură, energie și sănătate, precum și proiectele locale aflate în stadii avansate de execuție vor avea prioritate la alocarea banilor. Noile contracte de investiții finanțate din bugetul de stat vor putea fi semnate numai dacă sursa de finanțare este identificată pentru întreaga perioadă de execuție.
Guvernul mai propune publicarea lunară a unor explicații privind execuția bugetară, crearea unui registru public al programelor finanțate de la buget și publicarea unui raport anual privind riscurile fiscale. Obiectivul este trecerea de la o ajustare bazată pe reducerea cheltuielilor la una care combină disciplina bugetară cu stimularea producției interne, atragerea capitalului privat și protejarea investițiilor. Măsurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile vor fi acordate în funcție de venituri și de resursele bugetare disponibile.
