Navigare provocatoare pe cursul Dunării
Navigația fluvială se desfășoară cu dificultate pe cele trei brațe ale Dunării, din cauza cotelor mici ale fluviului. Comandantul navei Moldova, Vali Moldoveanu, a semnalat existența mai multor praguri pe brațul Chilia, care constituie granița româno-ucraineană. Această situație este îngrijorătoare, deoarece Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galați nu are obligația de a interveni pentru asigurarea adâncimilor minime necesare navigației, la fel ca pe brațul Sfântu Gheorghe.
„Pe Chilia, trebuie să mergi cu viteză redusă, ca să nu atingi fundul fluviului. Ar trebui făcute dragaje. Sunt vreo trei sau patru praguri care pun probleme navigației”, a declarat Moldoveanu. De asemenea, el a menționat că, pe brațul Sfântu Gheorghe, există un prag dificil pentru navele fluviale între kilometrii 101 și 103.
Pe brațul Sulina, deși există adâncime, îngustarea șenalului navigabil din cauza apelor scăzute face întâlnirea și depășirea navelor maritime mai complicate, ceea ce duce la întârzieri. „Trecem de navele maritime unde am prins că se mai lățește șenalul navigabil sau așteptăm navele maritime care coboară, unde se poate face întâlnirea fără evenimente”, a adăugat el.
Moldoveanu, navigator pe Dunăre din anul 1988, a menționat că nivelul fluviului este cel mai mic din experiența sa, iar situația navigației s-ar putea îmbunătăți dacă va ploua în amonte.
Brațul Sulina este prima cale navigabilă pentru vase maritime de mare tonaj din România, iar primele lucrări hidrotehnice pentru îmbunătățirea navigației de pe acest braț au fost realizate între 1858 și 1861, sub coordonarea inginerului șef Charles Hartley, angajat al Comisiei Europene a Dunării, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a cantității produselor transportate de nave.
