Laura Kovesi își finalizează mandatul la șefia Parchetului European
Laura Codruța Kovesi își încheie astăzi activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o timp de șapte ani. Fosta șefă a DNA lasă în urmă o instituție care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro și a cărei activitate a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană.
Într-un interviu acordat Politico înainte de plecare, Kovesi a avertizat că independența și eficiența Parchetului European sunt amenințate de subfinanțare, obstacole birocratice și presiuni politice. Laura Kovesi va fi înlocuită, începând cu 1 noiembrie, de procurorul german Andrés Ritter, care a fost numit pentru un mandat de șapte ani la conducerea EPPO.
Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, a început activitatea operațională pe 1 iunie 2021, având competența de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Evaluarea Comisiei Europene
Comisia Europeană a publicat la 18 septembrie un raport de evaluare în care a apreciat că Parchetul European funcționează foarte eficient, constatând o creștere substanțială a activității instituției. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Valoarea prejudiciilor estimate în anchetele aflate în desfășurare a ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO din 2025.
În 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent, iar rata condamnărilor în cauzele soluționate a fost de aproape 95%. Comisia Europeană a subliniat contribuția EPPO la combaterea fraudelor împotriva bugetului UE, dar a identificat și dificultăți în ceea ce privește resursele umane și financiare, precum și în cooperarea cu autoritățile naționale.
Avertismentele lui Kovesi
Kovesi a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă EPPO, precizând că rezultatele obținute nu garantează viitorul instituției. Ea a subliniat că EPPO riscă să fie slăbit dacă nu primește resursele și instrumentele juridice necesare. „Provocarea cheie pentru EPPO și, în special, pentru succesorul meu va fi menținerea independenței și credibilității EPPO”, a declarat Kovesi.
Fosta șefă a DNA a criticat finanțarea insuficientă, amânarea reformelor legislative și obstacolele administrative care îngreunează activitatea procurorilor europeni. Ea a menționat că EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar că finanțarea disponibilă acoperă doar 180.
Kovesi a denunțat, de asemenea, atitudinea unor politicieni și oficiali europeni față de anchetele penale, afirmând că există persoane care se consideră deasupra legii la Bruxelles. Aceasta a subliniat că independența justiției este apărată de politicieni atâta timp cât anchetele nu îi vizează pe ei sau pe apropiații lor, dar că această atitudine se schimbă atunci când investigațiile le afectează interesele.
În contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene, Kovesi a menționat că Parchetul European s-a confruntat cu tentative de intimidare, inclusiv în Grecia. De asemenea, a evidențiat conflictele de competență dintre EPPO și autoritățile judiciare naționale, care pot întârzia sau bloca investigațiile.
În pofida dificultăților, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere și poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene. Ea a descris conducerea EPPO ca fiind cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar a afirmat că nu ar schimba nimic dacă ar trebui să o ia de la început. În ceea ce privește planurile sale personale pentru viitor, Kovesi a preferat să rămână misterioasă, spunând: „Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO.”
