Europa își redefinește strategia energetică în ciuda disputelor și limitărilor
Tot mai multe ţări europene își revizuiesc poziția față de energia nucleară, în încercarea de a-și crește independența energetică și de a găsi un echilibru în tranziția verde. Recent, Danemarca a anunțat că va reanaliza interdicția impusă în urmă cu 40 de ani asupra energiei nucleare, Spania s-a arătat deschisă ideii de a revizui închiderea centralelor sale, iar Germania și-a retras opoziția față de utilizarea energiei atomice.
Această renaștere a interesului pentru energia nucleară este, cel puțin parțial, alimentată de costurile ascunse asociate cu energia solară și eoliană, în special cele legate de echilibrarea și transportul electricității. Deși energiile regenerabile sunt considerate cele mai ieftine și rapide soluții pentru tranziția ecologică, tot mai multe guverne iau în considerare dacă noile tehnologii nucleare, precum reactoarele modulare mici (SMR), ar putea avea un rol complementar în acest sistem.
Ministrul danez al energiei, Lars Aagaard, a declarat: „Energia solară și eoliană rămân prioritare pentru tranziția verde, dar trebuie să vedem dacă noile tehnologii nucleare pot avea un rol complementar.” Danemarca, care a interzis energia nucleară în 1985, nu intenționează să construiască centrale nucleare clasice, dar va analiza opțiunile nucleare avansate cu seriozitate.
În Spania, ministrul Tranziției Ecologice, Sara Aagesen, a menționat că, deși planul este de a închide centralele nucleare până în 2035, o prelungire a duratei de funcționare nu este exclusă. Discuțiile vin pe fondul unei pene majore de curent care a afectat recent Spania, Portugalia și sudul Franței. Unele voci externe au exprimat îngrijorări cu privire la fiabilitatea rețelei electrice bazate în mare parte pe energia solară și eoliană, deși autoritățile spaniole neagă că regenerabilele ar fi fost cauza principală.
Germania, care a închis ultimii săi trei reactoare nucleare în 2023, și-a schimbat radical poziția. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz a renunțat la opoziția istorică față de energia nucleară, în special în contextul presiunilor franceze de a include această sursă în legislația UE ca fiind comparabilă cu energiile regenerabile.
Deși energia nucleară are un conținut scăzut de carbon și este considerată de unii ca o soluție pentru reducerea emisiilor și a dependenței de combustibili fosili, organizațiile de mediu avertizează că este o tehnologie costisitoare și riscantă, care ar putea distrage atenția de la soluțiile mai ieftine și mai curate. Georg Zachmann, cercetător la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, subliniază că energia nucleară rămâne una dintre cele mai controversate surse de electricitate din Europa, evidențiind costurile în creștere ale proiectelor nucleare noi, în contrast cu scăderea drastică a prețurilor pentru noile instalații eoliene și solare.
Datele publicate de think tank-ul Ember arată că, în prima jumătate a anului trecut, energia eoliană și solară au reprezentat 30% din producția de electricitate a UE, depășind pentru prima dată combustibilii fosili. În paralel, producția de energie nucleară în UE a crescut cu 3,1%. În pofida interesului reînnoit, experții avertizează că noile centrale nucleare vor rămâne greu de finanțat și nu vor aduce beneficii reale decât, cel mai devreme, peste decenii. În acest context, competiția dintre susținătorii nuclearului și cei ai regenerabilelor riscă să favorizeze, în continuare, utilizarea gazelor naturale.
