Deciziile decisive din alegerile prezidențiale poloneze: Statul de drept, pe agenda votului de duminică
Eforturile Poloniei de a restabili statul de drept și de a reveni în rândul țărilor din UE se va decide la alegerile prezidențiale de duminică. Primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, susținut de premierul Donald Tusk, este la egalitate cu politicianul de dreapta Karol Nawrocki, sprijinit de partidul de opoziție populist-naționalist Lege și Justiție (PiS).
Președintele în funcție, Andrzej Duda, a reușit să blocheze majoritatea eforturilor guvernului de a restabili statul de drept. Dacă Trzaskowski câștigă, acesta promite să accelereze eforturile de restabilire a statului de drept, actualmente blocate de Duda, aliat al PiS. O victorie a lui Nawrocki ar bloca guvernul lui Tusk pentru restul mandatului.
Rezultatul de duminică va reprezenta fie o ruptură clară de trecutul Poloniei ca „băiat rău” al UE, fie o revenire la o relație mai turbulentă cu Bruxelles-ul. Când PiS a fost la guvernare între 2015 și 2023, Varșovia s-a confruntat cu UE din cauza legilor stricte privind avortul, libertatea de exprimare, represiunii asupra drepturilor LGBTQ+, corupției și regresurilor în materie de stat de drept. Victoria lui Tusk în 2023 a pus capăt multora dintre aceste tensiuni, un proces ce ar fi fost finalizat printr-o victorie a lui Trzaskowski.
„Nu am livrat statul de drept, așa e. Responsabilitatea aparține omului care locuiește acum la Palatul Prezidențial”, a declarat Paweł Śliz, deputat din partea alianței „Calea a Treia”, un aliat de coaliție al lui Tusk.
Sub conducerea lui Tusk, Polonia s-a întors în prim-planul UE, contribuind la stabilirea direcției blocului european alături de Germania și Franța. Promisiunea sa principală de a anula modificările legale impuse de PiS în cei opt ani de guvernare nu a fost dusă la îndeplinire.
PiS a schimbat profund sistemul juridic al Poloniei, punând un organism cheie de numire a judecătorilor sub control politic. Drept urmare, Bruxelles-ul și organizațiile internaționale de supraveghere a respectării statului de drept au acuzat politizarea instanțelor și a judecătorilor, iar UE a înghețat fonduri în valoare de peste 100 de miliarde de euro ca represalii. Comisia Europeană a deblocat ulterior aceste fonduri, dar pe baza promisiunilor lui Tusk, nu a unei reveniri efective la situația de dinainte de PiS.
În campania electorală, Trzaskowski a promis să rezolve problemele legate de statul de drept. „Cu siguranță voi semna o lege care să pună capăt haosului și dualismului din justiție”, a declarat el în ianuarie. Tusk și ceilalți lideri ai coaliției le-au cerut alegătorilor să-l susțină pe Trzaskowski, afirmând „Acum ori niciodată”.
Se așteaptă ca Trzaskowski să fie un președinte care va colabora fără probleme cu guvernul Tusk pe toate planurile, în special în ceea ce privește statul de drept. În contrast, Nawrocki îl acuză pe Tusk pentru problemele Poloniei privind statul de drept, promițând să păstreze judecătorii numiți de PiS și să încetinească reforma sistemului de numire a judecătorilor.
Președintele Duda insistă că modificările legale pe care le-a aprobat sub guvernul PiS nu ar trebui anulate, obstrucționând eforturile lui Tusk prin veto la proiectele-cheie de reformare a Consiliului Național al Magistraturii. Duda a trimis și alte proiecte de lege spre examinare la Tribunalul Constituțional, dominat de PiS, o instanță supremă care le blochează. Guvernul Tusk refuză să recunoască legitimitatea acestui tribunal, ignorând hotărârile nefavorabile.
O victorie a lui Nawrocki ar continua această politică de obstrucționare, reprezentând un pericol politic major pentru Tusk. Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru coaliția sa se erodează, pe măsură ce alegătorii devin frustrați de incapacitatea acesteia de a duce la îndeplinire promisiunile din campania din 2023.
O victorie a lui Trzaskowski ar oferi guvernului Tusk un nou impuls și un orizont clar de doi ani și jumătate până la următoarele alegeri parlamentare, permițând reconstrucția bazei de sprijin și restabilirea unui sens al direcției.
Trzaskowski ar stimula un val de legislație, inclusiv reforma Consiliului Național al Magistraturii și readucerea Tribunalului Constituțional în normalitate. Totuși, chiar dacă Trzaskowski îl înlocuiește pe Duda, o revenire la perioada de dinainte de PiS este exclusă, având în vedere că schimbările susținute de PiS în justiție s-au înrădăcinat.
„Toate aceste acțiuni menite să restabilească statul de drept trebuie să se asigure că cetățenii nu sunt afectați negativ, pentru că anularea sau inversarea lor bruscă ar genera un haos uriaș”, a spus un analist politic.