BREAKING NEWS: Propunerea unei taxe universale pentru toate tranzacțiile financiare din România, discutată la Cotroceni
Pe masa discuțiilor privind măsurile de echilibrare a bugetului, incluzând creșteri de taxe și tăierea unor cheltuieli din sectorul bugetar, a fost avansată, dinspre mediul de afaceri, ideea unei taxe universale aplicate tuturor tranzacțiilor, pe „orice mișcare de bani din economie”. Surse politice participante la negocierile prezidate de Nicușor Dan au declarat că argumentul a fost cel al unei baze impozabile extrem de largi, care, combinată cu o rată infimă, poate genera venituri substanțiale pentru buget.
Taxarea „oricărei mișcări de bani” în economie, chiar și cu o fracțiune mică per tranzacție, ar putea aduce fonduri considerabile statului. Spre deosebire de impozitele tradiționale, care se pot sustrage sau evita mai ușor, o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare. Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa ca agenți de încasare ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții.
Argumentele în favoarea acestei taxe includ faptul că actualul context este favorabil implementării, având în vedere creșterea transformării digitale și utilizarea pe scară largă a plăților electronice. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce sugerează că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Proiecția veniturilor suplimentare astfel obținute ar fi de aproximativ 50 de miliarde lei anual.
În 2022, sistemul național de decontări interbancare de mare valoare (ReGIS) a procesat aproximativ 16.198 de miliarde lei în tranzacții financiare. În 2023, volumul tranzacțiilor prin ReGIS a crescut la peste 25.000 de miliarde lei, echivalentul a ~5.000 de miliarde euro. Această sumă reflectă toate plățile interbancare de mare valoare și decontările nete, indicând ordinul de mărime al bazei potențial taxabile.
O estimare a cotelor necesare ale micro-taxei a fost prezentată în funcție de volumul anual de tranzacții impozitat. De exemplu, pentru un volum de 25.000 miliarde RON, o rată de aproximativ 0,2% ar fi suficientă pentru a strânge ~50 miliarde RON anual.
Taxa ar putea fi implementată pe diferite tipuri de tranzacții, inclusiv:
- Transferuri bancare: Taxa ar fi calculată automat de băncile care procesează plățile.
- Plăți cu cardul: Băncile ar adăuga taxa pe fiecare tranzacție efectuată cu cardul.
- Plăți mobile și fintech: Aplicațiile de plăți ar avea obligația de a aplica micro-taxarea.
- Tranzacții în numerar: Retragerile de la bancomate și depunerile de numerar ar fi supuse taxei.
- Criptomonede: Tranzacțiile cu active digitale ar trebui reglementate pentru a preveni evitarea taxei.
Riscurile și efectele negative potențiale ale acestei taxe includ caracterul regresiv, unde persoanele cu venituri mici ar putea plăti o proporție mai mare din venitul lor sub formă de micro-taxă. Autoritățile ar putea lua în considerare măsuri de protecție sau compensare, exclusivitatea de la taxare pentru tranzacțiile legate de ajutoare sociale sau alte plăți guvernamentale de subzistență.
De asemenea, taxa ar putea genera un efect de cascadă, ducând la o ușoară creștere a prețurilor. Afacerile ar putea fi motivate să transfere aceste costuri către consumatori, ceea ce ar putea provoca o ajustare a prețurilor în economia națională.
În concluzie, s-a subliniat că, deși micro-taxa ar avea o rată mică, efectul său cumulat pe lanțurile de tranzacții ar putea fi semnificativ, iar autoritățile vor trebui să monitorizeze impactul acesteia asupra economiei și asupra populației.
