Steagul mexican, simbol al protestelor din Los Angeles, stârnește indignare în rândul republicanilor
Steagul verde, alb și roșu al Mexicului a devenit un simbol definitoriu al protestelor din Los Angeles, unde manifestanții au fluturat atât steaguri mexicane, cât și ale altor țări din America Latină și ale SUA. Aceste gesturi au fost realizate în semn de solidaritate cu imigranții și ca protest împotriva raidurilor administrației Trump, provocând reacții dure din partea republicanilor, conform CNN.
Protestele din Los Angeles au început vineri, când ofițeri ICE au efectuat raiduri în mai multe locații de muncă din districtul de confecții al orașului. Deși inițial pașnice, protestele s-au soldat ulterior cu zeci de arestări și confruntări violente. Președintele Donald Trump a mobilizat mii de soldați ai Gărzii Naționale și pușcași marini, ceea ce a stârnit indignarea guvernatorului democrat Gavin Newsom, care a caracterizat mobilizarea trupelor ca o „preluare ilegală” și a denunțat posibila implicare a pușcașilor marini drept „un abuz flagrant de putere”.
Reacțiile republicanilor
Steagul mexican este un simbol de mult timp asociat cu protestele legate de imigrație, în special în Los Angeles, care are legături culturale și economice profunde cu Mexicul. În comitatul Los Angeles trăiesc peste 3,4 milioane de persoane cu origini mexicane sau născute în Mexic, mai multe decât în orice alt comitat din SUA. Totuși, imaginile cu protestatari fluturând steagul mexican în fața forțelor de ordine au stârnit furia oficialilor republicani. Senatorul republican din Oklahoma, Markwayne Mullin, a declarat: „Chiar protestau fluturând un steag străin. Este absolut nebunesc. Nu sunt doar protestatari pașnici. Sunt ilegali.”
Vicepreședintele JD Vance a postat pe rețelele sociale: „Insurgenți care poartă steaguri străine atacă ofițeri ai imigrației.” Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump pentru politici publice, a descris protestatarii ca fiind „cetățeni străini, care flutură steaguri străine, instigă la revolte și obstrucționează forțele federale de ordine.”
Demonizarea protestatarilor
Fluturarea unui steag străin este legală în SUA, fiind protejată de dreptul la libertatea de exprimare. Raul Hinojosa-Ojeda, profesor asociat la Departamentul de Studii Chicane și Latino-americane al UCLA, a spus că folosirea steagurilor pentru a demoniza protestatarilor este o „strategie bine documentată a administrației Trump.” Fostul congresman republican Adam Kinzinger a afirmat că protestatarii flutură steagul greșit, adăugând: „Imaginea steagului mexican la proteste arată foarte rău și alimentează direct narațiunea lui Donald Trump.”
Istoria steagului mexican la proteste
Actualul steag al Mexicului a fost adoptat oficial în 1968, deși variațiuni ale acestuia sunt folosite încă din timpul războiului de independență față de Spania, la începutul anilor 1800. Fluturarea steagului mexican și a altor steaguri latino-americane în apărarea drepturilor imigranților în SUA are o istorie lungă și complexă, având un simbolism important în mișcările de protest din trecut.
Steagul mexican a fost un simbol inflamator în timpul mișcării din 1994 împotriva Propunerii 187 din California, care urmărea să restricționeze accesul imigranților fără acte la educație și servicii sociale. Fostul ministru de externe mexican, Jorge Castañeda, a declarat că majoritatea protestatarilor actuali sunt cetățeni americani, subliniind riscurile participării cetățenilor mexicani fără acte la astfel de proteste în prezent.
Unii critici susțin că fluturarea steagului mexican riscă să submineze cauza protestatarilor, deviant atenția de la politica de imigrație. Mike Madrid, strateg republican, a afirmat că fluturarea steagului mexican transformă o dezbatere despre drepturi constituționale într-o discuție despre loialitate străină și asimilare culturală. Pe de altă parte, profesorul Hinojosa-Ojeda a explicat că steagurile reprezintă familiile și comunitățile protestatarilor, nu o invazie internațională, subliniind că acestea sunt un mecanism de mândrie și identitate atacat în contextul protestelor.