Summitul G7 din Canada: Provocări globale și disputa comercială în era Trump
Summitul G7 de anul acesta aduce discuții dificile între cele mai mari puteri economice ale lumii. Donald Trump a impus deja taxe vamale severe pentru câteva zeci de ţări, riscând o încetinire a creşterii economice globale. Nu se înregistrează progrese semnificative în soluţionarea conflictelor din Ucraina şi Gaza, iar acum se conturează un nou conflict, tot mai intens, între Israel şi Iran, pe fondul programului nuclear al Teheranului. Miza ar putea fi însăși supraviețuirea formatului G7.
În plus, summitul va aborda problemele legate de schimbările climatice, imigraţie, traficul de droguri, noile tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială, şi superioritatea continuă a Chinei în domeniul producţiei şi controlul asupra lanţurilor de aprovizionare cheie. Întrebat dacă intenţionează să anunţe vreun acord comercial la summitul G7 din Canada, Trump a răspuns: „Avem acordurile noastre comerciale. Tot ce trebuie să facem este să trimitem o scrisoare în care să spunem: «Iată ce va trebui să plătiţi». Dar cred că vom avea câteva acorduri comerciale noi”.
Miza ar putea fi chiar supravieţuirea G7 (Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și SUA), într-un moment în care administraţia Trump a transmis semnale contradictorii cu privire la participarea preşedintelui la summitul Grupului celor 20 din noiembrie, din Africa de Sud. Ceea ce Trump a contestat la summitul din 2018 de la Quebec nu au fost doar tarifele, ci şi accentul pus pe alianţele bazate pe un set comun de standarde care să servească la elaborarea politicilor.
Guvernele german, britanic, japonez şi italian au semnalat fiecare convingerea că o relaţie prietenoasă cu Trump în acest an poate reduce probabilitatea izbucnirilor. „Ei bine, am o relaţie bună cu preşedintele Trump, iar asta este important”, a declarat premierul britanic Keir Starmer, în timp ce se îndrepta spre Canada.
În acest an, nu există niciun plan pentru o declaraţie comună din partea G7, un semn că administraţia Trump nu vede necesitatea de a construi un consens cu celelalte democraţii, dacă consideră că o astfel de declaraţie este contrară obiectivelor sale de introducere a unor noi tarife, de creştere a producţiei de combustibili fosili şi de reducere a dependenţei Europei de armata SUA.
Administraţia Trump a păstrat tăcerea în privinţa obiectivelor sale pentru G7, care a fost fondat în 1973 ca o reuniune a miniştrilor de finanţe pentru a aborda criza petrolului. G7 s-a extins pentru scurt timp ca G8, cu Rusia ca membru, însă Rusia a fost exclusă în 2014, după anexarea Crimeii.
Trump va avea cel puţin trei întâlniri bilaterale programate în timpul summitului cu alţi lideri mondiali, începând cu premierul canadian Mark Carney. De asemenea, preşedintele SUA este aşteptat să aibă întâlniri bilaterale cu preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Taxele vamale impuse de Trump reprezintă o problemă incomodă. Preşedintele SUA a impus taxe vamale de 25% pentru oţel, aluminiu şi automobile, afectând în mod disproporţionat Japonia. De asemenea, Trump impune o taxă de 10% asupra importurilor din majoritatea ţărilor, deşi ar putea majora ratele la 9 iulie, după expirarea perioadei de negociere de 90 de zile stabilite de el.
Regatul Unit a ajuns la un acord comercial cu SUA care include cote pentru protecţia împotriva unor tarife, dar pragul de 10% va rămâne în vigoare. Canada şi Mexic se confruntă cu taxe separate de până la 25%, pe care Trump le-a introdus sub pretextul stopării traficului de fentanil. Administraţia Trump a insistat că tarifele sale generale vor duce la acorduri comerciale care vor exclude China, deşi nu este clar cum antagonizarea partenerilor comerciali ar determina consolidarea dependenţei de SUA.
Carney, liderul canadian, a declarat deschis că ţara sa nu mai poate considera SUA un prieten de durată. Acest lucru ar putea lăsa Trump în situaţia incomodă de a dori să menţină taxele vamale, încercând în acelaşi timp să convingă alte ţări că le este mai bine să se alieze cu SUA decât cu China.
„Trump va încerca să coordoneze grupul împotriva presiunii economice exercitate de China”, a scris Josh Lipsky, preşedintele departamentului de economie internaţională al Atlantic Council. „Dar restul liderilor s-ar putea întoarce împotriva lui Trump şi ar putea spune că acest tip de coordonare ar fi mai uşoară dacă el nu ar impune tarife aliaţilor săi.”
