Putin redefinește legislația: „genocidul poporului sovietic” devine realitate
Preşedintele rus Vladimir Putin a introdus în legislaţie conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic” comis în timpul Marelui Război Patriotic, termenul folosit de Rusia pentru al Doilea Război Mondial. Această iniţiativă vine cu doar câteva zile înainte de aniversarea de 80 de ani de la victoria Armatei Roşii asupra Germaniei naziste, celebrată pe 9 mai.
Potrivit portalului de informaţii juridice al guvernului rus, legea promulgată de Putin reglementează păstrarea memoriei victimelor acelui genocid, securitatea şi întreţinerea mormintelor acestora, precum şi construirea de monumente şi organizarea de ceremonii comemorative. Actul normativ, ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, stabileşte un mecanism de căutare a locurilor de înhumare şi a gropilor comune pentru a aduce omagiu victimelor.
În ultimele luni, numeroase tribunale regionale ruse au recunoscut crimele comise de nazişti în Uniunea Sovietică drept genocid. Obiectivul acestor măsuri este de a preveni tăcerea şi denaturarea adevărului istoric referitor la Al Doilea Război Mondial şi la rolul Uniunii Sovietice, având în vedere apărarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse.
Într-o declaraţie recentă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a descris ca fiind „de neînţeles” atitudinea Uniunii Europene, care ar dori să revigoreze ideologia nazismului prin ajutorul militar oferit Ucrainei. De asemenea, oficiali ruşi de rang înalt au acuzat autorităţile germane de emularea nazismului prin furnizarea de arme Ucrainei.
Potrivit statisticilor oficiale, peste 26 de milioane de cetăţeni sovietici au murit în Marele Război Patriotic, dintre care peste opt milioane au fost soldaţi.
Legislația privind agenții străini
Pe lângă introducerea conceptului de genocid, preşedintele Putin a promulgat de asemenea amendamente legislative care înăspresc măsurile împotriva persoanelor considerate „agenţi străini”. Conform noii legislaţii, pe lângă ONG-uri şi persoane sprijinite din străinătate, vor fi considerate agenţi străini şi persoanele care „contribuie la aplicarea deciziilor organizaţiilor internaţionale la care Rusia nu participă” sau care „ajută entităţi statale străine să desfăşoare activităţi îndreptate împotriva securităţii” Rusiei.
De asemenea, vor fi incluse pe această listă persoanele care „implică cetăţeni, inclusiv minori, în culegerea de informaţii despre activităţi tehnico-militare ce ar putea fi folosite pentru a aduce prejudicii” Rusiei. Noua legislaţie prevede posibilitatea iniţierii unor proceduri judiciare în lipsă împotriva „agenţilor străini” care au fugit din ţară şi au comis „acţiuni ilegale împotriva Rusiei din străinătate”, stabilind o listă cu 20 de infracţiuni pentru care aceştia pot fi judecaţi în lipsă.
