BNR intensifică injectarea de capital în sectorul bancar
Banca Națională a României a suplimentat fondurile pentru băncile care au solicitat împrumuturi în cadrul operațiunii de piață din această săptămână. Cererea de lichiditate din partea instituțiilor financiare s-a majorat, iar dobânzile continuă să crească comparativ cu mijlocul săptămânii trecute. Piața interbancară se confruntă cu un deficit de lichiditate, iar dobânzile se mențin la niveluri semnificativ mai ridicate decât înainte de criza politico-electorală din luna mai, care a coincis cu o criză bugetară.
BNR a împrumutat băncile cu 7,5 miliarde de lei pe parcursul unei săptămâni, la o dobândă de 6,5% (rata cheie), în condițiile în care băncile au solicitat împrumuturi de 21,6 miliarde de lei. Cu o săptămână înainte, băncile au solicitat 7,3 miliarde de lei și au obținut 2 miliarde de lei.
Dobânzile rămân tensionate. Ratele care includ anticipații pe medii termene, precum cotațiile la 3 și 6 luni ale ROBOR, au scăzut în ultima săptămână de la 7,15% și 7,22% la 7,09% și 7,17%, respectiv. La finele lunii aprilie, înainte de alegeri, aceste cotații erau de 5,9% și 5,99%.
ROBOR overnight, dobânda aplicată depozitelor atrase pe termen scurt, a crescut de la 5,74% luni, la 6,54% marți, rămânând la un nivel similar cu cel de acum o săptămână. Dobânzile interbancare, la care băncile se împrumută între ele, au crescut față de mijlocul săptămânii trecute, de la 5,6% la 5,97%, după ce o săptămână mai devreme erau la 6,57%. Ratele nu au revenit, astfel, la nivelul de aproximativ 5,5% de la finele lunii aprilie, adică la nivelul facilității de depozit a BNR.
Acest context are consecințe importante. Debitorii cu credite în lei cu dobânzi variabile se vor confrunta cu rate mai mari. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) se preconizează că va crește de la 5,55% la 6% sau chiar peste, ceea ce ar marca un nou record de la introducerea sa, începând cu luna octombrie. În ceea ce privește ROBOR, ratele vor crește mai rapid; pentru ROBOR la 3 luni, media trimestrială va crește de la 5,93% la aproximativ 6,7%.
Așadar, contrar așteptărilor de scădere a dobânzilor în acest an, acestea par să crească, cel puțin pentru următorul trimestru. În plus, o reducere a ratei cheie ar putea fi întârziată din cauza deficitului de lichiditate de pe piață, generat de vânzările de valută ale BNR și de intrările mai reduse de investiții de portofoliu din străinătate.
Detensionarea situației politice și creșterea încrederii investitorilor străini în finanțele publice ar putea atrage o creștere a intrărilor de capital. Totuși, România va continua să aibă un diferențial de dobândă față de țările din regiune, având în vedere cel mai mare deficit bugetar și deficit de cont curent. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o reducere a ratei cheie poate fi discutată abia după ce dobânzile din piață vor scădea, iar analiștii estimează că prima scădere a ratelor ar putea avea loc în octombrie.
