România în criza potențialului: 28% din oportunitățile comerciale risipite, conform unui studiu al Băncii Mondiale
România ar putea realiza cu 28% mai mult comerț internațional decât în prezent, dacă ar utiliza mai eficient resursele disponibile, precum capital, active fizice și forță de muncă, conform unui raport al Băncii Mondiale. Această situație subliniază că nu este vorba despre lipsa de producție, ci despre faptul că România exportă în principal bunuri cu valoare adăugată mică, precum cablaje auto și produse agricole brute, rămânând astfel pe treptele inferioare ale lanțurilor globale de valoare.
Raportul Băncii Mondiale analizează cât ar putea să exporte și să importe o țară, având în vedere dimensiunea economiei și poziția geografică. În medie, țările din Europa și Asia Centrală comercializează cu aproximativ 45% mai puțin decât le-ar permite potențialul lor. În cazul României, deficitul de integrare comercială este estimat la 28% din volumul total al comerțului actual. Aceasta înseamnă că aproape o treime din comerțul pe care România l-ar putea avea nu se realizează, fie din cauza bunurilor interne care nu ajung pe piețele externe, fie din lipsa importurilor esențiale pentru lanțurile de producție.
Comparativ, Polonia are un „comerț lipsă” de 19%, demonstrând că a reușit să profite mai bine de integrarea în piețele internaționale. Exportatorii din România, deși reprezintă o parte mică din totalul firmelor, contribuie disproporționat la valoarea adăugată, investiții și ocuparea forței de muncă. În prezent, lipsa de integrare comercială înseamnă mai puține firme conectate la piețele externe, un nivel scăzut de productivitate și, în final, salarii mai mici decât ar putea fi.
Productivitatea, veriga lipsă a creșterii economice
Mesajul central al raportului subliniază că problema principală nu este lipsa de capital, ci productivitatea și modul în care sunt utilizate resursele existente. La nivelul Europei și Asiei Centrale, un lucrător utilizează aproximativ 60% din capitalul unui lucrător din economiile avansate, iar eficiența utilizării acestui capital este de doar 62% din nivelul înregistrat în Statele Unite. Alocarea deficitară a resurselor în sectoare și firme cu productivitate scăzută este principalul factor care afectează potențialul de creștere.
Banca Mondială estimează că, dacă România ar reuși să aloce resursele cu o eficiență similară economiilor avansate, ar putea obține un câștig de productivitate de peste 20%. Acest lucru nu ar necesita un efort suplimentar, ci o structură economică mai bine organizată, în care firmele performante să se extindă, iar cele neproductive să elibereze resursele.
Mitul că nu producem nimic
Dezbaterile publice din România sunt adesea blocate în clișeul „nu producem nimic”. Sergiu Delcea, expert în economie, respinge această idee, afirmând că proporția de export și export manufacturier a crescut semnificativ. Problema constă în profilul exporturilor, care sunt predominante în bunuri cu valoare adăugată mică. În agricultură, România exportă produse agricole brute, dar importă produse procesate cu valoare mare adăugată.
Pe segmentul bunurilor sofisticate și al tehnologiei, România are mult teren de recuperat. Conform lui Delcea, „banii groși” se află în diversificare și în produse cu valoare adăugată. Această trecere este crucială pentru evoluția economică a țării.
Dependența de capitalul străin
Raportul Băncii Mondiale subliniază că încetinirea productivității în regiune se corelează cu un ritm mai lent al reformelor și cu distorsiuni de piață, inclusiv prezența întreprinderilor de stat mai puțin eficiente. România este caracterizată printr-o dependență disproporționată de capitalul străin, ceea ce afectează investițiile în capitalul local. Strategia de atragere a investițiilor prin facilități fiscale a dus la o poziție defavorabilă, limitând posibilitățile de negociere cu investitorii străini.
O oportunitate: nearshoring
Raportul Băncii Mondiale evidențiază oportunitatea reorientării marilor companii către lanțuri valorice mai apropiate de casă, în contextul schimbărilor apărute după pandemie. România, ca membră a Uniunii Europene, are potențialul de a beneficia de această tendință, dar trebuie să îmbunătățească infrastructura, să asigure forță de muncă bine pregătită și să implementeze politici industriale inteligente.
Reforme necesare pentru schimbarea modelului economic
Banca Mondială a sugerat un nou impuls al reformelor în domeniile comerț, investiții, digitalizare, eficiență și competențe. Delcea a propus o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin, folosind veniturile suplimentare pentru investiții în infrastructură și educație. De asemenea, este necesară o sprijinire mai activă a sectorului IMM-urilor pentru a se internaționaliza și a integra noi tehnologii.
Impactul comerțului „lipsă” asupra salariilor
Estimările sugerează că, dacă România ar reuși să acopere gap-ul de aproximativ 30% din comerț, creșterea salariilor ar putea fi între 5-15%. Această creștere ar fi reală, nu bazată pe inflație, și ar contribui la o economie mai diversificată și mai bine conectată la lanțurile de valoare globale.
În concluzie, dacă România reușește să transforme o parte din comerțul „lipsă” în exporturi mai valoroase, câștigurile vor depăși cifrele statistice, îmbunătățind calitatea vieții și generând locuri de muncă mai bine plătite.
