Decizia privind reluarea Programului Rabla
Ministerul Mediului nu a luat încă o decizie privind reluarea Programului Rabla, care oferă subvenții pentru achiziția de mașini cu emisii reduse. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că instituția analizează posibilitatea de a debloca sau de a anula programul, în condițiile în care importatorii și dealerii auto au acumulat stocuri de milioane de euro în așteptarea acestuia, suspendat cu o zi înainte de debutul programat pentru 19 iunie.
Diana Buzoianu a subliniat că decizia finală va fi inclusă în al doilea pachet de măsuri pregătit de Guvern, care urmează să fie prezentat până la sfârșitul acestei luni. Alte programe gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu nu au fost încă lansate, iar ministrul a menționat că există mai multe scenarii pentru fiecare dintre acestea.
Bugetul Administrației, ce provine din vânzarea de certificate de carbon, poate fi utilizat exclusiv pentru proiecte de reducere a emisiilor. Astfel, coaliția de guvernare va trebui să decidă care proiecte sunt cele mai eficiente în utilizarea acestor fonduri. „Va trebui luată o decizie în Coaliție în funcție de banii necesari și de bugetul disponibil anul acesta”, a declarat Buzoianu.
Decizia privind viitorul Programului Rabla este așteptată cu interes de industria auto din România. Producătorii auto Dacia și Ford, care au fabrici în țară, se bazează pe creșterea vânzărilor, având în vedere că întârzierea programului a dus la un declin semnificativ al cererii de mașini noi. Importatorii și dealerii, afectați de scăderea vânzărilor, au realizat stocuri mari pentru a fi pregătiți pentru achizițiile generate de debutul programului.
Reprezentanții industriei avertizează că o amânare suplimentară a programului va face imposibilă recuperarea scăderii vânzărilor în acest an. În plus, o oprire completă a Programului Rabla ar putea genera pierderi semnificative pentru întreaga industrie auto și ar afecta încasările bugetare. Totuși, suspendarea programului ar putea reduce importurile de mașini și ar avea un impact pozitiv asupra deficitului de cont curent al României, care a crescut cu 60% în primele patru luni ale anului, ajungând la 10 miliarde de euro.
