Cine ignoră amenințările lui Trump?
Timpul se scurge pentru Vladimir Putin, mai ales dacă Donald Trump își va respecta promisiunea de a prăbuși economia Rusiei în cazul în care nu se ajunge la un armistițiu în cele 50 de zile de la expirarea ultimatumului. Amenințările lui Trump de a impune sancțiuni secundare împotriva partenerilor economici ai Rusiei ar putea lăsa Kremlinul fără resurse financiare pentru a continua războiul. Totuși, de ce Putin a ales să ignore aceste amenințări și ce ar putea realmente să oprească asaltul armatei ruse asupra Ucrainei?
În ultimii trei ani, 18 pachete de sancțiuni anunțate de Uniunea Europeană nu au reușit să afecteze economia Rusiei suficient pentru a opri mașinăria de război a Kremlinului. În ciuda retoricii ferme de sprijin pentru Ucraina din partea țărilor europene, acestea continuă să contribuie la finanțarea Moscovei, Rusia rămânând al treilea cel mai mare furnizor de gaz natural lichefiat al Europei, iar importurile din Rusia au crescut cu 25% în 2024. Amenințările lui Trump par să fi motivat și mai mult pe Putin să accelereze avansul armatei sale în Ucraina, lansând sute de drone și rachete aproape în fiecare noapte asupra orașelor ucrainene.
De ce nu se teme Putin de Trump?
Există trei motive clare pentru care Putin consideră că amenințările lui Trump sunt doar vorbe în vânt:
Primul motiv este că Trump nu a implementat aproape niciunul din tarifele comerciale cu care a amenințat în ultimele șase luni. De exemplu, un ordin executiv semnat de Trump în martie, care impunea tarife de 25% asupra tuturor țărilor care importă petrol din Venezuela, nu a fost pus în aplicare.
Al doilea motiv se referă la pagubele economice pe care SUA le-ar suferi dacă Trump ar impune tarifele de 100% asupra importurilor din China, India, Turcia, Belgia și Spania, care sunt mari importatori de petrol rusesc. Aceste tarife ar afecta grav economia globală și ar deteriora relațiile Statelor Unite cu țări precum India, care ar putea căuta o apropiere de China. Oprirea completă a fluxului de petrol și gaze rusești către Europa ar provoca un haos economic semnificativ.
Ultimul motiv este că un embargo împotriva petrolului rusesc ar crea un gol imens în piețele internaționale, reprezentând peste 10% din rezerva totală. Costurile la energie ar exploda, provocând o criză asemănătoare celei din 1973, când țările arabe au oprit livrările de petrol către statele care au susținut Israelul în timpul Războiului de Iom Kippur.
Părerile poporului rus și impactul războiului
Conform ultimelor sondaje, tot mai mulți cetățeni ruși doresc încheierea războiului din Ucraina cât mai curând, 64% dintre ei exprimând această dorință, cu 6% mai mult decât în luna martie. Procentul celor care doresc continuarea războiului a scăzut la 28%, de la 34% în martie. Deși nu există dovezi clare ale nemulțumirii populare față de regimul de la Kremlin, elitele rusești au început să se lupte între ele pentru controlul fluxului de bani și resurselor statului.
Atâta vreme cât veniturile din exportul de petrol și gaze naturale continuă să vină, Putin nu este în pericol de a-și pierde puterea. Cu toate acestea, Rusia nu poate obține subjugarea totală a Ucrainei, așa cum își dorește Putin. Războiul a fost o greșeală strategică uriașă pentru Rusia, slăbindu-i poziția geopolitică și provocând pierderi umane semnificative.
În concluzie, deși sancțiunile secundare propuse de Trump par deocamdată o fantezie, Washingtonul și-a pierdut răbdarea cu tacticile de tergiversare ale lui Putin și este gata să pună presiune pe Moscova. Timpul pentru Putin se scurge rapid, iar opțiunile sale se restrâng pe zi ce trece.
