SITUAȚIE ACTUALĂ: S&P păstrează evaluarea negativă a României, în ciuda inițiativelor Guvernului Bolojan, fără a o clasifica drept junk
Agenția de evaluare financiară S&P a reconfirmat pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală, menținând o perspectivă negativă în ciuda măsurilor fiscale recente adoptate de Guvernul Bolojan. Agenția apreciază aceste măsuri ca fiind cea mai substanțială încercare de corecție fiscală a României de la criza financiară globală din 2008. Totuși, S&P avertizează că provocările economice și politice ar putea submina agenda politică ambițioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, iar strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere că mandatul prim-ministrului va înceta conform principiului rotației.
Calificativul „BBB-” reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, iar măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au evitat, deocamdată, retrogradarea în categoria junk. Decizia S&P a fost luată în urma unei întâlniri dintre premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții agenției.
România se află la limita superioară a ratingurilor recomandate investitorilor, conform agențiilor Fitch, Moody’s și S&P. Premierul Bolojan a avut întâlniri și cu reprezentanții agenției Fitch, iar autoritățile afirmă că măsurile fiscale recente au redus riscul retrogradării ratingului. În timp ce agențiile Fitch și S&P au îmbunătățit ratingul Bulgariei, România continuă să înregistreze o situație fiscală delicată. La începutul anului, S&P a schimbat perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, menținând calificativul la „BBB-„, în cadrul unei evaluări suplimentare față de evaluările obișnuite din primăvară și toamnă.
Recent, S&P a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, menționând riscurile continue la adresa finanțelor publice, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală. Noul Guvern a implementat măsuri fiscale cu un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026, cu scopul de a reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, comparativ cu 9,3% în 2024. S&P a revizuit proiecțiile de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, din cauza impactului măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire.
Inflația în România rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, fiind așteptată să crească la aproximativ 9% în lunile următoare, din cauza majorărilor prețurilor la energie electrică și a cotelor TVA. Aceasta reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României, care probabil va menține politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice. Deficitele de cont curent sunt estimate la 7,5% din PIB până în 2028, deși se preconizează că înăsprirea fiscală va reduce parțial dezechilibrele.
Agenda de corecție și reformă fiscală a noului guvern ar putea contribui la deblocarea a aproximativ 44 de miliarde de euro din fondurile UE, reprezentând peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025, sprijinind astfel creșterea economică și finanțarea deficitelor externe. Totuși, datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, cu cheltuieli pentru dobânzi estimate la o medie de 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028.
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare. Agenția ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptările sale. De asemenea, ar putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de consolidare fiscală se deteriorează.
În concluzie, România continuă să navigheze printr-o situație economică complexă, cu provocări semnificative pe termen scurt și mediu, în contextul unor reforme fiscale ambițioase și a unei agende politice instabile.
